Bate din picioare, asemeni lui Goe, dar nu pe peronul din urbea X, ci pe o terasă cochetă de pe o îndepărtată insulă din arhipelagul dodecanez.
Bate din picioare, lovește cu furculița în farfurie, strigă.
„I deserve it!”
Părinții încearcă să-l liniștească, spunându-i ceva în șoaptă, dar copilul continuă să strige că i se cuvine acel ceva (nu contează ce) și că ei, părinții, trebuie să îi îndeplinească dorința. Scena a continuat încă vreo 5 minute, timp în care ospătarii au încercat să afle care este problema, iar mama a plecat cu copilul care nu contenea cu strigătele.
Să fii profesor la țară sau în urbanul mic e cu totul altă poveste decât a fi profesor în școlile bune de la oraș. Avea să vadă cu ochii ei asta, acum șapte ani, profesoara de română Ivona Munteanu, când a ajuns la Budești, Călărași. Primul ei an la catedră. Spune că dacă n-ar fi fost rețelele de profesori ale unor ONG-uri, probabil ar fi renunțat. Am discutat la REZOLVAT despre „singurătatea profesorilor” și burnout-ul din educație, dar și despre posibile soluții.
Sunt copiii de azi prea răsfățați cu libertăți de tot felul? Ar trebui să fie impuse mai multe reguli și pedepse în școli? Psihologa cliniciană Beth Mosley crede că un echilibru între limite și căldură este de fapt cheia. Mai mult, copiii cu dificultăți de comportament au nevoie de relații sănătoase și de încredere cu adulții din viața lor, în familie, la școală, în societate. Prezentă în România pentru a-și lansa cartea „Familii fericite. Ghidul sănătății mintale a copilului tău”, medicul a acordat un interviu publicației Școala 9 despre generațiile de azi și și un scurt ghid de înțelegere a lor pentru părinți și profesori.