După jumătate de an de la implementarea măsurilor de austeritate în învățământ, ne-am întors la directorii cu care am vorbit în septembrie 2025. Situația nu e mai roz: în continuare, profesori predau materii care nu sunt specializarea lor principală, de tipul „istorie și muzică”, iar în cancelarii, „s-a dus naibii toată starea de bine și cultura școlii”.
Modificarea rutinei zilnice, izolarea și temerile privind veniturile și sănătatea familiei au fost cele care le-au dat copiilor și adolescenților stări de anxietate și depresie. Pe 20 noiembrie se sărbătorește Ziua Internațională a Drepturilor Copiilor. Printre aceste drepturi se numără accesul la serviciile de sănătate mintală și la un spațiu familial și școlar în care să se simtă în siguranță. Școala 9 a vorbit cu adolescenți din România și cu un specialist în sănătate al UNICEF despre cum a afectat pandemia sănătatea psiho-emoțională a celor sub 18 ani.
Din primul său an de predat, Alexandra Chirea și-a dat seama că, pentru a se înțelege cu elevii, trebuie să le vorbească pe limba lor. I-a cumințit până și pe cei care deranjau constant orele de curs pentru că a știut să-i asculte, iar copiii au observat asta. 14 ani mai târziu, pusă în fața grevei din educație, profesoara de franceză care predă acum la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Capitală a ales să-și continue orele. O schimbare în educație nu trebuie să se oprească la majorarea salariilor „obscen de mici” ale profesorilor, ci să continue inclusiv printr-o reformă internă, o „curățenie” pe care cadrele didactice să o facă printre ele și o îmbunătățire a modului în care se ocupă de elevi. „Cred că ar trebui să fim cu toții dați afară și să începem să angajăm de la zero”, spune profesoara.