În jur de 1.300 de studenți, veniți din alte orașe ale țării, rămân vara în campusul Grozăvești, unde sunt cele mai multe locuri de cazare pentru cei care învață în facultățile Universității din București. Rămân în Capitală în principal pentru că au mai multe șanse să găsească un job, spun ei - își doresc să fie independenți și să capete încă de-acum experiență în muncă. Unii dintre ei mărturisesc că s-ar plictisi pentru că în orașele mai mici în care locuiesc „poți bea cafea în trei locuri, nu e nimic dinamic”.
Sunt învățătoare într-o zonă defavorizată din Săcele, Brașov și reușesc să fac un fel de școală la distanță, chiar dacă copiii nu au semnal la telefonul mobil. Lucrez cu două grupe de elevi: cu o parte online și cu o parte offline. Cu primii încerc zilnic să mă conectez pe Meet, dar de multe ori rămân singură pe platformă în mijlocul activității. Corectez temele pe whatsapp și tot acolo îi asigur pe copii și pe părinți că se descurcă minunat. Cu cei din offline mă văd în fiecare săptămână la școală pentru a-mi aduce ce au lucrat, astfel încât la final de săptămână am feedback de la fiecare copil din clasă.
Școala online a lăsat amprente pe sănătatea mintală a elevilor. Teamă, anxietate, nesiguranță, refuzul de a merge la școală. Psihoterapeutul Laura Cristea a explicat de unde poate izvorî fobia de școală, în ce măsură a fost adâncită de pandemie și ce trebuie să facă un părinte atunci când un copil pune frână înainte de a intra în curtea instituției de învățământ. Înainte de începerea anului școlar, un studiu realizat în SUA arăta că 66% dintre copii se simțeau anxioși cu privire la întoarcerea în bănci, după luni de învățat în online.
