Ioana Mogoș este studentă bursieră în anul al doilea la universitatea privată IDC Herzliya, în districtul Tel Aviv, unde se pregătește pentru o carieră în diplomație. Învață să aplice toată teoria de la cursuri în scenarii reale de viață, toți profesorii ei sunt și practicieni în domeniile lor, are servicii de consiliere psihologică și financiară în facultate. S-a familiarizat repede cu mentalitatea „chutzpah” a evreilor, „un fel de tupeu inteligent. Nu accepți ușor un refuz, lupți pentru ceea ce vrei”, după cum îl explică românca. Cum Israel este țara cu cea mai mare rată a vaccinării, Ioana speră ca în câteva luni să se întoarcă și fizic la cursuri.
Mai puțin de o treime dintre cercetătorii lumii sunt femei, arată un raport recent al UNESCO. România depășește numai cu puțin procentul, dar fetele care au participat luna trecută la Bucharest Science Festival, în București, sunt hotărâte să crească cifrele. La 12-13 ani, meșteresc deja roboți pe care îi programează să facă diverse sarcini, știu de câte lămâi este nevoie ca să încarci un telefon și au mai multe informații despre viața subacvatică decât un documentar TV.
Noua lege a educație subliniază nevoia de integrare a copiilor cu cerințe educaționale speciale. Vine și cu măsuri. Unitățile de învățământ care îi înscriu primesc mai mulți bani de la buget, de pildă. Claudia Goga, profesoară în învățământul special cu 28 de ani de experiență, dintre care trei în școli din SUA, face o analiză cu privire la ce se întâmplă astăzi cu elevii cu CES și mai ales, ce nu se face după ce aceștia absolvă învățământul obligatoriu.