Armand Giurea a decis în urmă cu o lună să plece din țară, după 12 ani de profesorat. Spune că are în continuare o pasiune mistuitoare pentru munca la catedră, dar România l-a umilit prea mult ca să continue. Împrumuta bani în continuare de la părinți ca să supraviețuiască, și ei profesori. Decizia recentă a guvernului de a nu mări salariile profesorilor i-a dovedit din nou că emigrarea a fost decizia corectă. „Vreau să văd și eu cum e să ai bani”, spune tânărul despre ce-și dorește în perioada următoare. Armand a povestit pentru Școala 9 despre durerea de a nu putea să practice profesia pe care o iubește și despre cum vede el reformarea sistemului.
Imaginați-vă o cină cu profesori, parlamentari, lideri de sindicat, conducătoare de organizații studențești, activiste din societatea civilă, specialiști în drepturile elevilor și actrițe care dezbat condiția educației în România. Acesta este formatul piesei „Ce e de făcut? Efecte ale măsurilor de austeritate din educație”, sub coordonarea regizorilor Bobi Pricop și David Schwartz, din care publicăm un fragment.
Carmen Paraschiveanu, 42 de ani, este mama a doi copii de clasa a cincea și a șaptea. Dezamăgirea cu privire la sistemul educațional a făcut-o să se gândească tot mai serios la o soluție radicală - emigrarea. „Acum nu se mai pleacă din țară din cauza salariilor, a joburilor sau caselor. Posibila noastră plecare e motivată de educație”, a explicat pentru Școala 9. În plus, are exemplul și altor prieteni împrăștiați prin Europa care îi încurajează.