Păgân, gay, activist. Cosmin spune că aceste aspecte din viața lui nu s-au aliniat cu valorile comisiei de evaluare a licenței pe care și-a dat-o în vara lui 2023. „În momentul în care a fost susținerea, au început să facă apel la viața mea intimă, la relația mea de cuplu, la spiritualitatea mea, la diverse lucruri pentru a arăta că eu sunt în contradicție cu valorile bisericii și ale facultății”.
A luat nota 4 pe lucrare și a dat Universitatea în judecată.
Între discriminare și conținuturi teologice specifice
Contactat de Școala 9 pentru un punct de vedere, decanul facultății de Teologie Romano-Catolică Wilhelm Dancă neagă acuzațiile băiatului. „Cerem fiecărui student să întocmească o lucrare de licență sau de disertație sau de doctorat potrivit normelor științifice și potrivit conținuturilor teologice care se propun în facultatea noastră”.
„Dacă vin la facultatea de Teologie Romano-Catolică trebuie să respecte punctul de vedere al teologiei catolice asupra domeniului pe care îl cercetează. Asta e tot”, spune decanul. Dancă susține că nu are nicio problemă cu studenții care au alte religii și care studiază la facultatea pe care o conduce, ba chiar spune că îi așteaptă. „Avem studenți adventiști, baptiști, ortodocși, catolici. Deci nu facem discriminări confesionale, religioase”.
Profesorul coordonator care l-a îndrumat pe Cosmin în redactarea lucrării intitulate „Holocaustul păgân în Țările Române” i-a dat 9. Comisia a hotărât că nota finală este patru. Decanul spune pentru Școala 9 că el crede că a fost „o înțelegere” între student și profesorul coordonator.
Așa a început „lupta” dintre tânăr și instituție și s-a născut dorința de a semnala problema discriminării printr-o candidatură „manifest”, cum și-a numit-o, la funcția de rector a UB.
În țara de pe ultimul loc la absolvenți de studii superioare, doar 16% din populație, au existat numai doi candidați pentru funcția de rector la una dintre cele mai mari universități, cea din București. E minimul de candidați care trebuiau validați de Senat, potrivit Cartei Universității. Este vorba despre Marian Preda, care a mai câștigat încă un mandat și Cristian Preda, decanul facultății de Științe Politice. Dar a mai fost anunțată încă o candidatură - cea a studentului pe atunci Cosmin Olteanu. A fost invalidată după actualizarea Cartei.
- În 2020, un alt student, Silvian Man, a candidat pentru conducerea Universității „Al. I. Cuza” din Iași. El a fost inspirația lui Cosmin Olteanu. „Îmi doresc o universitate democratică, fără clanuri academice”, spunea el la acea vreme.
Chiar și după invalidare, Cosmin spune că demersul lui și-a atins scopul. El nu a candidat ca să câștige, el a vrut să se facă auzit.
Cum a devenit păgân
Nu este singurul caz în care s-a reclamat discriminarea pe criteriu religios în cadrul Universității. În toamna acestui an, Mircea Kivu, profesor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, a reclamat că la admiterea la facultate, este solicitat certificatul de botez. Practic, puteai fi student doar dacă erai creștin ortodox practicant.
Cosmin știa de dinainte de a se înscrie la facultate că valorile lui nu coincid cu cele promovate de instituție, dar spune că totuși a făcut-o pentru că „Programul de studii de la Teologie Romano-Catolică din București e unul destul de unic - Studii Religioase. Este cumva un program în care eu am învățat inclusiv istoria religiilor, la modul desfășurat. Nu la un curs în sine. Adică am avut teologia, dialogul interreligios, istoria religiilor”.
Credința lui păgână își are originile de când era mic. A fost crescut în asistență maternală de mai multe familii dintre care unele se ocupau cu Tarot sau cu ghicitul în cărți. De asemenea, Cosmin spune că a deprins în jurul vârstei de 10 ani și o pasiune pentru Egiptul Antic și Antichitate, care l-a îndreptat spre această zonă.
Un moment definitoriu în alegerea credinței a fost descoperirea orientării sexuale: „Am observat că există contradicții între valorile pe care le promovează biserica creștină și valorile pe care le am eu intrinsec. Sunt o persoană care, ca principiu, are autenticitate și cam urăsc ideea de dublu standard”.
„Eu teologia am făcut-o pentru suflet”
În ceea ce privește practicile păgâne, Cosmin explică niște principii după care se ghidează: adorația față de natură, credința în reîncarnare și că răul și binele e în fiecare dintre noi, ajutându-ne să evoluăm.
Tânărul nu a boicotat alte religii, ci a vrut să le înțeleagă mai îndeaproape: „Chiar dacă tu ca facultate sau universitate ai rolul de a educa, educația nu înseamnă doar teorie în domeniul pe care îl faci. Educația înseamnă mai mult. Eu teologia am făcut-o pentru suflet”, mai spune Cosmin. După ce își va lua licența, are în plan să urmeze și un master. Tot aici. De cei trei ani de studii a trecut cu brio, cu bursă doi ani, ne-a spus.
„Eu sunt de credință păgână și rămân autentic din acest punct de vedere. Am venit să studiez. Prin urmare, eu sunt un laic în raport cu tine și atunci ar trebui să mă tratezi ca pe un laic”, crede băiatul de 23 de ani.
„Studenții ar trebui să aibă curaj”
La funcția de rector a candidat ca vocea lui să nu rămână doar între zidurile rețelelor de socializare unde postează constant. Și vocea lui nu prea poate trece neobservată nici când vorbești cu el față în față. Se exprimă clar, cu o ritmicitate care îți dă impresia că ar ști răspunsul la fiecare întrebare. Așa a fost și când ne-am întâlnit în zona Universitate.
Îmbrăcat cu un costum vișiniu și cu Ankh egiptean la gât, Cosmin pășește apăsat printre zecile de porumbei din Piața Universiății. Ankh-ul de la gâtul lui seamănă cu o cruce, dar în partea de sus a acesteia formează o buclă. Simbolul sugerează puterea, viața veșnică și echilibrul cosmic.
Căci a crezut și într-un echilibru academic, tânărul a cerut ajutor și conducătorului universității în funcție, Marian Preda, pentru obstacolul întâlnit la susținerea licenței. Ceea ce s-a întâmplat a fost un ping-pong de solicitări de puncte de vedere. „Mi-a zis foarte clar: «Cosmine, nu avem ce să facem, noi o să ne uităm, dar fiecare facultate este liberă în condițiile legii. Da, așa e, că pare o situație de discriminare religioasă»”.
Peste asociațiile de studenți Cosmin a sărit, crede că nu îndeplinesc funcția de reprezentare studențească. „Studenții ar trebui să aibă curaj. E vorba de a avea curaj. Din punctul meu de vedere suntem victime în treaba asta. Nu trebuie să rămânem victime și să ne plângem. Că nu merge. Nu, ar trebui să facem ceva! Dar sunt studenți care nu pot să facă unele lucruri pentru că au părinții care i-au crescut cu mentalitatea că sabia nu taie capul plecat.”
„Să se implice în viața comunității pe bune. O asociație studențească, din punctul meu de vedere, nu înseamnă doar evenimente. Înseamnă și evenimente. E normal. E grupul tău de oameni, trebuie să socializezi, să te distrezi, să înveți, să schimbi idei. Dar înseamnă să faci și reprezentare. Înseamnă să-i înveți pe studenți ce înseamnă drepturi și obligații. Înseamnă să mergi și să vorbești cu decanii, cu rectorul când ai o problemă”.
„Femeia de serviciu n-are o voce”
„Eu am fost forțat să intru în reprezentare studențească”, spune Cosmin acum. Și pentru că a văzut că unii studenți și-au pus încrederea în el, va continua.
Una dintre principalele probleme pe care le vede la Universitate este raportul dintre studenți și profesori. „Studenții trebuie să fie și ei parteneri egali în actul educațional. Ar trebui să aibă un procent de vot în Senat de 50%, nu de 10%. Pentru că tu îi zici în Cartă că sunt parteneri egali. Păi, hai să fim parteneri egali. Și ce m-a mirat, personalul TESA (tehnic, economic, social, administrativ) nu este deloc reprezentat. Femeia de serviciu n-are o voce”, crede studentul.
În discursurile celor doi profesori candidați, au apărut redundant politici cu privire la urcarea universității în rankingul internațional și la situația economică. Cosmin le consideră mai puțin importante: „Un rector este un manager în primul rând și trebuie să aibă în vedere situația financiară și scopul facultății, adică acela de a fi în ranking-uri mari. Dar trebuie să te axezi și pe alte lucruri. Adică dacă faci doar astea, ești mediocru, ești de cinci. În momentul în care tu conduci o facultate sau o universitate, nu te ocupi doar de astea. Te ocupi și de situația personală a studenților. Oferi consiliere vocațională pe bune”.
„Oferi activități extracurriculare. Oferi îndrumare pentru viață. Avem o mare problemă în ceea ce privește studenții și deprinderea de viață independentă, mai ales aceia care nu au părinți sau pentru care părinții sunt mai mult absenți”, consideră Olteanu.
Rector full time
El crede că tehnologia joacă un rol vital într-o instituție academică și crede că și universitățile din România ar trebui să urmeze ce fac cele din afară, unde studenții se ajută de inteligență artificială. „În lume, alte universități integrează forme de limbaj generativ în practica studențească și încearcă să îi determine pe studenți cum să le folosească într-un mod etic din punct de vedere academic. Nu să le interzică”.
Cosmin crede că rectorul nu ar trebui să stea în birou, ci să meargă printre studenți, pentru a le înțelege mai bine nevoile. El numește asta „rector full time”. „Să ai un rector care se implică și merge la pas în facultăți. Merge, are sesiuni de discuții cu studenții, nu doar în candidatură”.
Cosmin crede că locul rectorului e printre studenți
„De asta ai 8 prorectori care pot să facă câtă activitate de birou doresc. Și ar trebui să-ți numești reprezentați chiar pe ăia care te critică. Din punctul meu de vedere, chiar aceia care te critică îți spun niște lucruri importante. Pe mine mă susțin niște oameni care sunt creștini, de pildă. Atunci când doi oameni nu au o viziune asemănătoare, sau chiar contrastantă, atunci se nasc idei”, spune cum vede tânărul echipa managerială a universității.
„România nu are curaj”
Tot din cartea de vizită a unui rector full time, el spune că ar trebui să facă parte și întâlnirile cu comunitatea academică. „O dată la trei luni să facem o ședință de Senat în care să fie invitați toți membrii și în care pot veni și studenții care nu votează. Cine vrea, public, online sau și offline. Și ne apucăm și vorbim despre Universitatea din București. Despre proiectul de universitate. La nivelul fiecărei facultăți există niște zone din acelea de reclamații în care vii și faci reclamațiile și ar trebui să te asigur că ajung unde trebuie. Să le și publici pe site eventual. Adică să ai un raport transparent de care omul să vadă că s-au transmis mai departe”.
El mai crede că există o problemă generală, la nivelul societății. „România nu are curaj în sine și n-are o cultură civică. Nu știm foarte clar ce înseamnă să ne respectăm obligațiile. Ori vorbim prea mult despre drepturi, ori vorbim prea mult despre obligații. Niciodată nu ne întâlnim la mijloc. Unii profesori văd în studenți obligații, obligații, obligații. Drepturile nu le văd. Dar unii studenți văd doar drepturile. Și foarte puțini dintre noi le vedem pe ambele”.
Cosmin aduce în discuție și decontările studenților în ceea ce privește transportul în comun din capitală. În prezent, studenții își pot cumpăra bilete la CFR sau abonamente la Metrorex reduse, direct de la casele de bilete ori online. Pentru STB însă, ei cumpără abonamente la preț întreg, iar facultățile trebuie să deconteze ulterior. O neconcordanță metodologică.
Greu de construit, ușor de distrus
Tânărul mai este de părere că unele dintre problemele din universitate ar putea fi rezolvate fără costuri și prin punerea în valoare a comunității academice, studenți și profesori. „Tu ai o facultate de informatică, te poate ajuta la digitalizare. Sau reprezentantul universității ca avocat, poate fi profesor la Facultatea de Drept. Tu ai specialiști, tu poți să faci anumite contracte, sau se găsesc metode, se găsesc fonduri europene, de pildă”.
Construcția unei universități sustenabile nu pare deloc o misiune ușoară. În cadrul dezbaterii dintre cei doi candidați s-a discutat despre numărul de mandate pe care un rector ar trebui să le aibă. Cosmin nu crede acest lucru neapărat relevant, dar e convins că e foarte ușor să distrugi un mediu academic. „Universitatea e de ajuns să o distrugi punându-ți toate pilele și subfinanțând-o și furând tot ce poți fura de pe ea. Se distruge singură. E o chestie ca la bomba cu ceas. O dată declanșată, ea bubuie. Deci problema nu e câți ani stai. Pentru că dacă vrei să distrugi ceva și să faci oamenii ăia să nu poată trăi în zona aia, poți să o faci foarte simplu. Din punctul meu de vedere, îți ajung și două luni să o distrugi”.
Cel ce va decide ce se întâmplă în următorii cinci ani este rectorul ales pentru al doilea mandat, profesorul dr. Marian Preda. A fost reales în decembrie 2023 prin vot, cu 633 de voturi, reprezentând 67,70% din numărul total de voturi exprimate în cadrul alegerilor.
Prezența la vot a fost însă de mai puțin de 70%, iar aproape 8% dintre voturi au fost nule.
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
