Am fost în clasa cu cel mai curat aer din București. „N-am avut cazuri de Covid-19”

Am fost în clasa cu cel mai curat aer din București. „N-am avut cazuri de Covid-19”

Pandemia a subliniat multe lipsuri în școlile din toată lumea. Printre ele, se numără și calitatea proastă a aerului din sălile de clasă. În contextul crizei sanitare, doi cercetători de la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor au creat, la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, clasa cu cel mai curat aer, cea mai bună lumină, cu acustică și temperatură optime pentru învățare. Studiile internaționale arată că performanțele intelectuale ale copiilor pot crește cu 20% dacă sunt într-un mediu confortabil. Clasa care a făcut ore acolo nu a avut cazuri de Covid-19.

08.11.2021

de Andreea Archip. Foto: Dumitru Angelescu

Profesorul de biologie Alexandru Croitoru se așază la catedră, așa cum face în mod obișnuit. Clasa este goală. Și ăsta e un lucru obișnuit în ultimul an și jumătate. Pe față nu are nicio umbră de la luminile aprinse. Când vorbește, cuvintele se aud perfect din oricare bancă. Facem experimentul: îl aud la fel și din prima, și din ultima bancă. Temperatura e optimă și aerul curat, ca într-o grădină. Se simte de cum intri pe ușă. Alexandru Croitoru și clasa sa de elevi au devenit în ultimul an cea mai invidiată din Colegiul Național „Mihai Viteazul”.

„În permanență e un aer curat, aici nu simți niciodată că miroase a transpirație sau mirosul caracteristic din sălile închise. Nu simți că au trecut șase ore, timpul parcă se scurge altfel, pentru că nu depui efortul acela suplimentar de a face liniște”, spune profesorul.

Profesorul Alexandru Croitoru

Foto: Profesorul Alexandru Croitoru

Pe pereți sunt mai multe plăci în culori pastel care absorb zgomotul și tablouri cu mușchi și licheni care reglează umiditatea. Suntem în laboratorul de biologie. Pe bănci găsim bilețele mici cu numele fiecărui elev. Din cauza pandemiei, elevii nu s-au mai mutat dintr-o clasă în altă. „Anul trecut, de exemplu, în ultima săptămână de școală, mai aveam câțiva copii rătăciți pentru note și i-am chemat aici - ei nu intraseră deloc în sala asta – și toți au fost entuziasmați”, își amintește profesorul. Și colegii lui i-au mărturisit că se simt mai bine când predau la clasa lui.

De la acustică, care este extraordinară, nu trebuie să țipi, în orice colț al sălii mergi, până la iluminatul cu aceste leduri, copilul nu mai are umbre pe caiet, vizibilitatea e perfectă. Nu pleci obosit de aici.

Pe lângă confort, n-au avut nici cazuri de Covid în clasă. „Poate a contat și mediul, poate fi și asta o explicație, pe lângă măsurile de protecție impuse prin distanțare și purtatul măștii. Dar fiind oxigenată în permanență sala, cu siguranță și cazurile de îmbolnăvire, indiferent de patologia lor, sunt mai reduse”, crede profesorul.

În concluzie, e mulțumit că tocmai clasa sa a fost aleasă pentru a se pilota proiectul „Aer curat în școli”.

Inginerul Tiberiu Catalina

Foto: Inginerul Tiberiu Catalina, verificând aparatul de ventilație

Clase cu același aer

Copiii se întorc de astăzi la școală, după o vacanță de două săptămâni. Prima întrebare pe care o are în minte inginerul Tiberiu Catalina, conferențiar la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor este „ce aer vor respira?”

Este de altfel o întrebare-provocare care l-a ghidat în ultimii zece ani, de când a început să studieze calitatea aerului din unitățile de învățământ. Atunci nu exista amenințarea Covid-19, dar erau destule alte pericole. Un aer prost scade atenția la ore, iar pe termen lung poate duce la diferite boli respiratorii.

„Există măsurători care au luat în calcul de câte ori respiră elevii într-o cameră și cum li se tulbură vederea dacă stau într-un mediu poluat. Apar problemele de concentrare, neatenție, somnolență care vin ca urmare a creșterii de dioxid de carbon. Apoi, acel inamic nevăzut, mai vechi decât coronavirusurile, radonul”, spune inginerul. Radonul este un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului, care se găsește în pământ și poate fi absorbit din sol în locuințe. Studiile au găsit o legătură directă între radiațiile cu radon și îmbolnăvirea de cancer.

Școlile sunt clădirile cu cel mai mare grad de ocupare și, în peste 90% dintre cazuri, nu există un sistem de ventilație corespunzător. Mai mult, studiile arată că locurile cu cel mai mare risc de infectare cu Covid-19 sunt spațiile închise. Cercetători în domeniul construcțiilor au cerut ca școlile să aibă sisteme de ventilație asemenea celor din spitale.

La începutul pandemiei, părinți sau autorități din toată țara au căutat soluții pentru dezinfectarea aerului și suprafețelor. Lămpile cu raze UV au fost soluția la îndemână, dar folosirea lor în clase a dus și la accidente, cum a fost într-o clasă de la Colegiul „Gheorghe Lazăr” din București, unde mai mulți copii au ajuns la spital cu probleme de vedere după ce o lampă a fost uitată deschisă în clasă mai mult de 15 minute, cât este indicat.

Așadar nu se pune problema doar a soluțiilor care sunt numeroase pe piață, ci și a folosirii lor în condiții de siguranță.

aparat ventilație școli

Clasa fără reverberație și fără umbre

Pentru clasa profesorului Croitoru, acum cu cel mai curat aer din școală, a fost pur și simplu un noroc ca doi specialiști să se ocupe de instalare și toate măsurătorile. Cercetătorii Tiberiu Catalina împreună cu colegul său Andrei Istrate, de la Facultatea de Ingineria Instalațiilor, au venit în urmă cu un an să propună conducerii de la „Mihai Viteazul” să fie parteneri în proiectul-pilot. Au ales acest liceu pentru că este gard în gard cu facultatea.

Știau din măsurătorile anterioare că școlile au o calitate proastă a aerului, cu compuși organici volatili, dioxid de carbon și radon, dar de data asta experimentul era țintit spre găsirea de soluții.

Au primit ca „laborator” pentru experimentul lor sala care stătea cel mai prost la calitatea aerului, luminozitate, acustică, temperatură prea mare în timpul iernii.

Nu aveau finanțare pentru ce voiau să facă așa că pur și simplu au scormonit internetul și când găseau soluția tehnică potrivită, contactau firma și le cereau o sponsorizare. Așa au primit, la început, corpurile de iluminat și panourile acustice.

„Am placat pereții interiori cu materiale fonoabsorbante în niște culori frumoase care au schimbat tot aspectul interior al sălii. Dacă înainte timpul de reverberație era de 1,2-1,4 secunde, am reușit să-l coborâm la 0,8 secunde, am redus ecoul sălii”, explică Tiberiu Catalina.

Pentru a regla temperatura au cumpărat cu bani din propriul buzunar robineți termostatați inteligenți care pot fi programați să se oprească la o anumită temperatură. „O idee bună ar fi să fie la nivel de școală, pentru că risipa e pe toată clădirea”, crede inginerul.

Trei soluții de ventilare

Le spune mereu oamenilor că deschiderea geamurilor este eficientă doar pe timpul în care geamurile rămân deschise. „E o chestie punctuală de 5-10 minute. Apoi dioxidul de carbon și alți compuși o iau iarăși în sus, în 10-15 minute după ce se închid ferestrele există iarăși acumulare.”

Misiunea cea mai importantă a fost de schimbare a aerului și au testat trei soluții, cu prețuri diferite. Cea mai ieftină a fost montarea unor grile în ramele geamurilor prin care poate intra o anumită cantitate de aer din afară. „Este o soluție dependentă de diferențele de presiune de pe fațadă, adică dacă bate vântul o să intre mai mult aer, iar în condiții normale, intră puțin aer, vreo 10-15 metri cubi pe oră per grilă. Grila mai are un dezavantaj, creează niște punți fonice, adică e clar că poate să intre zgomotul de afară”, explică cercetătorul rezultatele. Au făcut măsurători înainte și după și au observat că grilele reduc dioxidul de carbon cu 20-25%.

A doua soluție a fost un ventilator pe care l-au montat într-un ochi de geam. Aerisea foarte bine sala de clasă, dar era zgomotos, așa că Andrei a construit o cutie acustică pentru atenuarea zgomotului. Ventilatorul pornea când simțea că se depășește o anumită cantitate de dioxid de carbon în sală. „Acest ventilator a costat 1500 de lei, imbatabil din punctul de vedere al prețului. Problema era că pe timp de iarnă era mai puțin utilizabil fiindcă aducea aerul de afară cu -10 grade, nu avea recuperare de căldură. Rezolva însă problema calității aerului”, a mai spus Tiberiu.

Cea mai eficientă soluție a fost și cea mai scumpă, 30.000 de lei: o unitate de ventilație făcută special pentru sălile de clasă, donație de la o firmă cehă. Un dulap de 110 kilograme, pus în spatele clasei, ancorat de pardoseală și cu un sistem de tubulatură pus prin ochiurile de la geam. „Am început seria de teste: am aruncat fumigene să vedem cum se răspândește aerul. Am umplut sala de fum și am pornit aparatul să vedem pe unde o ia jetul de aer. Am făcut și test acustic”, povestește pașii parcurși.

Echipamentul este foarte bun, poate să aducă până la 1000 de metri cubi pe oră. Adică asta înseamnă că putem aduce chiar și 30-36 de metri cubi pe oră per copil, ceea ce este calitate IDA 1 (cea mai ridicată calitate a aerului, potrivit standardelor).

Toate soluțiile găsite de cercetători au fost prezentate pe pagina de Facebook a proiectului, au făcut webinarii și au fost deschiși să ofere consultanță primăriilor care își doresc să investească în soluții de aerisire a școlilor. Nu au primit însă solicitări. „Noi ne-am zbătut în campanii să subliniem importanța sistemelor de ventilație. Din păcate, văd primării care nici la construcții noi nu fac din start sistemul de ventilare centralizat, deși există normative care spun care este cantitatea de aer pe copil”.

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

aer curat scoli, clasa aer curat, ventilatie scoli, sistem ventilatie scoli, temperatura optima clasa, tiberiu catalina, alexandru croitoru

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile