Vă spuneam, în primul articol din seria ce vizează planificarea materiei de bacalaureat astfel încât să nu vă copleșească toate anxietățile Pământului, că un studiu logic, cronologic, dinspre o vedere de ansamblu către detalii, vă va ajuta mult procesul învățării. Creierul uman preferă poveștile în locul conceptelor abstracte - așa că, dacă privim istoria literaturii noastre ca pe o poveste, înțelegem altfel transformarea mediilor, schimbarea „personajelor” și relevanța unor ideologii într-o anumită perioadă istorică.
Prin urmare, v-am sfătuit ca în prima lună de recapitulare să sedimentați foarte bine informațiile generale despre curente și mișcări artistice și despre genuri literare. La o primă lectură, nu ai spune că ai nevoie de o lună întreagă pentru acest proces, dar aprofundarea este cheia, iar graba nu a ajutat vreodată pe cineva.
Plecăm așadar la drum cu un bagaj amplu de cunoștințe, dintre care cele mai importante elemente vor fi scriitorii reprezentativi ai fiecărui curent literar, concepte importante (definiție, trăsături, tipuri etc.), specii literare, demonstrarea apartenenței unui text la prima vedere la curentul literar respectiv. De asemenea, ne interesează genurile literare, trăsăturile acestora (elemente de structură, de perspectivă etc.), elementele de caracterizare a personajului, analiza literară a textelor la prima vedere pe baza figurilor de stil și a imaginilor artistice.
Studiul cronologic al autorilor canonici
Încep cu o informație foarte importantă: programa pentru bacalaureat nominalizează autori canonici, dar textul pe care dorești să îl analizezi la subiectul al III-lea este, întru totul, alegerea ta. De exemplu, dacă ți-a plăcut mai mult „Patul lui Procust” decât „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, îți poți construi eseul pe baza primului roman fără ca cineva să se supere.
Îți spuneam mai devreme că fascinantului nostru creier îi plac mult poveștile. Dar el mai iubește să învețe într-un fel - prin imagini. Creează o axă temporală pe care să ai notate toate textele pe care le-ai ales spre aprofundare; notează titlul, autorul și anul publicării textului, iar totul va deveni puțin mai clar după ce vei vedea toată materia desfășurată pe o liniuță cu numere pe ea. Asta așa… Ca să nu vă descurajați înainte de a porni la drum. E mult de citit, dar disciplina face minuni.
De asemenea, reamintesc faptul că textele sunt orientative (le-am ales pe cele mai populare în rândul elevilor) și că, atât timp cât respecți cerința, poți scrie despre ce vrei tu.
Un ultim aspect (și, probabil, cel mai important) este modul în care construim eseul. Calea ușoară este să învățați eseuri din culegerile ce există pe piață (și, slavă Cerului, există destule). Calea muncită vizează planificarea pe care v-o propun eu în rândurile ce urmează. Alegerea este, desigur, a voastră. Vă garantez, însă, că toate cuvintele vor curge mult mai ușor pe hârtie, la examen, atunci când ați citit integral textele, v-ați redactat propriile schițe și scheme, ați selectat singuri secvențele relevante și așa mai departe.
Structura eseului pe care o propun eu elevilor mei este următoarea (cu adaptări în funcție de stilul de scris al elevului și de textul analizat):
1. Curentul/mișcarea literară în care vei încadra textul: etimologie; perioada/anii și locul apariției; un citat al unui reprezentant important; 2-3 trăsături esențiale;
2. Date despre autor și încadrarea în curent a textului literar: perioadă, relevanța în istoria literară, anul apariției, un citat critic, încadrarea în specie sau în curent;
3. Tema textului, susținută de motive specifice curentului, și contextul apariției: încadrarea textului analizat într-o temă și, neapărat, crearea unei punți de legătură între această temă și curentul literar;
4. Titlul textului;
Următoarele paragrafe nu trebuie scrise fix în ordinea prezentată.
5. Momentele subiectului și conflictele (text narativ sau dramatic) SAU
Imaginarul poetic: analiza pe secvențe/strofe, comentarea a trei-patru figuri de stil și imagini artistice (text liric);
6. Analiza detaliată a două secvențe relevante (NB: Comentarea episoadelor nu înseamnă REZUMAREA lor, ci ANALIZA lor aprofundată și evidențierea importanței lor în conflict sau în susținerea temei. Pentru fiecare secvență, începe un paragraf separat și scrie măcar 70 de cuvinte);
7. Relația incipit - final;
8. Personajele: caracterizare succintă, tipologii, relevanța personajului principal în perioada socio-istorică prezentată în text etc.;
9. Perspectiva narativă (text narativ) SAU
Elemente de prozodie (text liric) SAU
Elemente de compoziție dramatică: acte, scene, indicații scenice (text dramatic);
10. Concluzie.
12 - 14 ianuarie
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EPOCILOR ȘI IDEOLOGIILOR LITERARE
- Introducţie la Dacia literară – Mihail Kogălniceanu
- Junimea şi junimismul – Titu Maiorescu
- Modernismul (perioada interbelică) – Eugen Lovinescu
15 - 19 ianuarie
EPOCA MARILOR CLASICI. Basmul cult – Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
- Reactualizarea definiției și a elementelor de structură și de compoziție specifice basmului popular și celui cult (simboluri, tipologiile personajelor, împletirea fantasticului cu realul, cifre magice, obiecte miraculoase, ființe supranaturale, binele învinge răul etc.);
- Lectura basmului;
- Identificarea trăsăturilor care sunt relevante pentru încadrarea ei într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
- Identificarea elementelor ce conturează cadrul basmului (simboluri, acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj);
- Identificarea elementelor de caracterizare a personajului (statutul social, psihologic, moral, trăsături definitorii bazate pe scene clar comentate din text, modalități de caracterizare etc.);
- Redactarea eseurilor pe baza unor scheme logice - particularități ale speciei sau caracterizarea personajului sau relația dintre două personaje;
- Revizuirea eseurilor.
22 - 26 ianuarie
EPOCA MARILOR CLASICI. Nuvela psihologică - Ioan Slavici, Moara cu noroc
- Reactualizarea definiției și a elementelor de structură și de compoziție specifice nuvelei psihologice și ale curentului realist (prezentarea mimetică a realității, deplasarea dinspre mediul exterior către conflictul interior al personajului, tema banilor, tehnica detaliului semnificativ etc.);
- Lectura nuvelei;
- Identificarea trăsăturilor care sunt relevante pentru încadrarea ei în curentul realist;
- Identificarea a trei-patru episoade relevante pentru ilustrarea temei nuvelei;
- Identificarea elementelor ce conturează cadrul nuvelei (acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj);
- Identificarea elementelor de caracterizare a personajului (statutul social, psihologic, moral, trăsături definitorii bazate pe scene clar comentate din text, modalități de caracterizare etc.);
- Redactarea eseurilor pe baza unor scheme logice - particularități ale speciei sau caracterizarea personajului sau relația dintre două personaje;
- Revizuirea eseurilor.
29 ianuarie - 2 februarie
EPOCA MARILOR CLASICI. Romantismul - Mihai Eminescu, Luceafărul
- Reactualizarea definiției și a elementelor de structură și de compoziție specifice curentului romantic (aspirația spre absolut, antiteza ca figură de stil dominantă, motive specifice precum visul, luna, stelele etc.);
- Lectura poeziei;
- Identificarea trăsăturilor care sunt relevante pentru încadrarea ei în curentul romantic;
- Identificarea a trei-patru episoade relevante pentru ilustrarea temei poeziei;
- Identificarea elementelor ce conturează cadrul poeziei (titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.);
- Redactarea eseului pe baza unei scheme logice - particularități ale unui text poetic studiat;
- Revizuirea eseului.
5 - 9 februarie
EPOCA MARILOR CLASICI. Comedia – I.L.Caragiale, O scrisoare pierdută
- Reactualizarea definiției și a elementelor de structură și de compoziție specifice realismului critic (caracterul comic al operei literare, tipologii specifice epocii precum arivistul, lipsa moralității, prezentarea societății burgheze etc.);
- Lectura comediei;
- Identificarea trăsăturilor care sunt relevante pentru încadrarea ei în curentul realist și în specia comediei;
- Identificarea a trei-patru episoade relevante pentru ilustrarea temei comediei;
- Identificarea elementelor ce conturează cadrul comediei (acțiune, personaj, notațiile autorului, conflict dramatic, registre stilistice, tipuri de comic, act, scenă etc.);
- Redactarea eseurilor pe baza unor scheme logice - particularități ale speciei sau caracterizarea personajului sau relația dintre două personaje;
- Revizuirea eseurilor.
12 - 16 februarie
Recapitulare. Revizuirea finală a eseurilor.
Sfat. Pentru a reține cât mai bine eseurile finale, le poți „preda” prietenilor tăi ca și când ai fi profesorul lor de literatură română și nota lor la bac depinde, într-un procent covârșitor, de modul tău de predare. Sau imaginează-te pe o scenă TedxSufragerie și caracterizează-l pe Ghiță în fața lumii ca pe cel mai interesant om din Univers.
Succes! Ne revedem la final de februarie cu epoca mea preferată a istoriei noastre literare: perioada interbelică.
BAC PLANNER by Școala 9:
- Ce să înveți în noiembrie și decembrie la Română, 20 noiembrie - 22 decembrie
- Ce să recapitulezi la matematică în noiembrie și decembrie, perioada 27 noiembrie - 22 decembrie
- În decembrie, învață despre cum s-a format poporul român, la istorie, perioada 4 decembrie - 24 decembrie
- Un prof de matematică îți explică funcțiile, ecuațiile și operațiile cu matrici, perioada 15 ianuarie - 16 februarie
- Treci prin materia de istorie cu Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân și statul român în Evul Mediu, perioada 15 ianuarie - 16 februarie
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
