
Simina Popescu e ilustratoare, autoare de bandă desenată, și îi place să scrie. Romanul ei grafic de debut, Leap, un coming-of-age story queer, va fi publicat în 2024 cu Macmillan US, și recent a făcut tranziția spre a scrie non-ficțiune și proză scurtă. E pasionată de reprezentarea LGBTQIA+ în media contemporană și de povești despre intimitate și emoții profunde.

Vi s-a întâmplat vreodată să citiți o carte sau să urmăriți un film și brusc să exclamați: „Doamne, în tot acest construct ficțional este o metaforă a școlii!”? Nouă da. Și unul dintre filmele care ne-au provocat la o astfel de lectură este Casa norvegiană (Der norske hus, 2017, Norvegia, regia Jan Vardøen - Netflix), poate cu atât mai mult cu cât mai sunt câteva zile până la începerea unui nou an școlar și avem tendința de a ne obișnui privirea cu lentilele progresive ale universului educațional.
Campanie susținută de BRD Groupe Société Générale. Dacă școala nu i-a dat ocazia să facă experimentele pe care și le dorea, George Cerchează s-a hotărât: le-a făcut el singur acasă și acum vrea să-i ajute și pe elevi să poată să se joace și „să strice”, cum îi place să spună. Așa i-a venit ideea pentru ColabMe - Laboratorul virtual pentru școli. A folosit noile tehnologii și realitatea augmentată pentru dezvoltarea unei aplicații educaționale pentru elevi, unde să învețe științele, practicând.
Teoria autodeterminării spune că cea mai eficientă metodă de a învăța o limbă străină este de a-ți seta niște motivații personale, astfel încât învățarea acelei limbi să devină ceva personal pentru tine. O cercetătoare britanică explică, într-o analiză The Conversation, cum funcționează această teorie și de ce faimoasa aplicație Duolingo are și efecte negative.