Categorie

Cancelarie

Cu și despre profesori, cu sau fără catedră și catalog.

Editorial. Dopingul educațional și furatul căciulii

Fiecare am făcut (credem noi) măcar o dată un set de analize medicale cu scopul de a ne evalua starea de sănătate. Acum, haideți să ne amintim cum am procedat. Am început să ne impunem, cu vreo două săptămâni înainte de controlul cu pricina, un stil de viață sănătos, am consumat mai puține grăsimi și glucide, am consumat legume și fructe, am mers pe jos cel puțin douăzeci de minute pe zi, pentru ca rezultatele analizelor să fie bune? Apoi, după ce analizele au revelat un indice glicemic sau nivel al colesterolului în parametri normali, am continuat cu modul de viață pre-analiză, nu? Știm, știm, răspunsul este negativ în ambele cazuri, fiindcă nu vrem să ne furăm singuri pălăria când vine vorba de sănătatea noastră. De ce însă, atunci când vine vorba de evaluarea nivelului de competențe al copiilor personali sau al elevilor noștri ne place să denaturăm rezultatele?

09.06.2021

Istoricul Dragoș Sdrobiș: „Venitul universal de bază poate fi o soluție pentru a-i stimula pe tineri”

de Antonia Pup

În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.

08.06.2021

Patru educatoare te învață cum să alegi grădinița copilului tău

de Ema Tănase

Au început înscrierile la grădiniță pentru anul școlar următor și întrebările părinților au început să curgă. Școala 9 a cerut sfaturile a patru educatoare ieșene despre cum pot părinții să își pregătească copiii pentru acest spațiu educativ instituționalizat și cum să-și aleagă grădinița. Cu priceperea profesionistului, cele patru le explică părinților ce pot face pentru adaptarea mai ușoară a copiilor.

01.06.2021

INTERVIU în curtea școlii cu fostul ministru al Educației Monica Anisie: „Copiii mi-au explicat cum trebuie să le încarc temele pe platforma online”

Florinela Iosip Foto: Dumitru Angelescu

Școala 9 a vorbit cu fostul ministru al Educației Monica Anisie despre mandatul său la conducerea învățământului în plină pandemie, despre inspectorii școlari numiți politic și concursurile de directori de școli, dar și despre activitatea ei ca profesoară la Colegiul Național „Tudor Vianu“ din Capitală. Ce crede acum că ar fi putut face mai bine în timpul mandatului? „Cred că aș fi putut să găsesc o soluție pentru licitația celor 250 de mii de tablete ca să fie realizată de Ministerul Educației, nu de ONAC (Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate). Când am văzut că licitația întârzie, am cerut public demisia președintelui ONAC. Eram într-o situație fără ieșire.“

31.05.2021

Editorial. Cât costă un „Bună ziua” sau Ne dați, ori nu ne dați?

De Monica Halaszi și Horia Corcheș

V-ați pus vreodată întrebarea cum se măsoară nivelul de competență al unui cadru didactic din învățământul preuniversitar (sau dacă se măsoară cu adevărat)? Și care este unitatea de măsură? Adevărul este că pentru prima întrebare nu am găsit răspuns, dar pentru a doua ne este clar: dosarul. Dosarul și adeverințele care se adună în el. Nu ce știe și ce face cadrul didactic este important, nu ce atitudine manifestă în activitatea sa, ci câte hârtii reușește să strângă pentru dosarul personal. Dosarul, sfântul dosar, mai nou în format electronic, demonstrează cât de grozav ești. Ce contează cum ai obținut adeverințele, ce contează că ele nu reflectă adevărul (deși acest document este definit ca dovadă scrisă de recunoaștere a unui fapt, a unui drept, iar verbul de la care s-a format cuvântul adeverință își are rădăcina în substantivul adevăr), important este să fie multe, semnate și din locuri diverse.

26.05.2021

Studiu internațional. Cât muncesc profesorii

de Andreea Archip

Mai puțin de jumătate din timpul de muncă al unui profesor este rezervat predării efective. România nu face excepție. O cercetare realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată cât anume predau profesorii în cele 37 de țări membre și cât timp rezervă celorlalte activități din afara orelor. În Finlanda, de pildă, una dintre țările cu cel mai bun sistem educațional al lumii, profesorii de liceu predau 3 ore pe zi sau chiar mai puțin. În România, media e de cinci-șase ore.

19.05.2021

Alte articole

Clasă

Limba rusă îi ajută pe copiii ucraineni să se integreze în școala elevilor lipoveni din Brăila

De Medeea Stan. Foto: Eli Driu

Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?

28.03.2022

Laborator

Logopedul Andreea Năstase, despre motivele dificultăților de vorbire la copii: „Părinți hiperprotectori și accesul îndelungat la ecrane la vârste fragede”

de Ema Tănase

Un copil de 2 ani nu înțelege ce i se comunică sau se exprimă în majoritatea timpului cu ajutorul limbajului gestual. Nu se înțelege nimic din exprimarea unui copil de 3 ani. Un copil de 5 ani se bâlbâie, unul de 8 confundă literele și scrisul este dezordonat. Toate sunt situații necesită intervenția unui logoped. Într-un interviu pentru Școala 9, logopedul ieșean Andreea Năstase, a explicat ce înseamnă munca sa și de ce numărul celor care calcă pragul cabinetului ei a crescut în ultimii ani.

25.09.2021

Clasă

Toți elevii de gimnaziu dintr-o regiune a Italiei, cu sau fără deficiențe de auz, vor învăța la școală limbajul semnelor

de Adelina Mărăcine FOTO Shutterstock

Limbajul semnelor nu este doar un instrument pentru persoanele cu deficiențe de auz. Este o metodă prin care toți copiii își pot dezvolta abilitățile de comunicare, explică primul învățător italian care a început să predea limbajul semnelor, el însuși o persoană cu deficiențe de auz.

10.12.2022

Editorial

Școala9

Categorie

Cancelarie

Editorial. Dopingul educațional și furatul căciulii

Istoricul Dragoș Sdrobiș: „Venitul universal de bază poate fi o soluție pentru a-i stimula pe tineri”

Patru educatoare te învață cum să alegi grădinița copilului tău

INTERVIU în curtea școlii cu fostul ministru al Educației Monica Anisie: „Copiii mi-au explicat cum trebuie să le încarc temele pe platforma online”

Editorial. Cât costă un „Bună ziua” sau Ne dați, ori nu ne dați?

Studiu internațional. Cât muncesc profesorii

Alte articole

Clasă

Limba rusă îi ajută pe copiii ucraineni să se integreze în școala elevilor lipoveni din Brăila

Laborator

Logopedul Andreea Năstase, despre motivele dificultăților de vorbire la copii: „Părinți hiperprotectori și accesul îndelungat la ecrane la vârste fragede”

Clasă

Toți elevii de gimnaziu dintr-o regiune a Italiei, cu sau fără deficiențe de auz, vor învăța la școală limbajul semnelor

Editorial

Școala9

Social

Legal