Câtă economie se face de fapt cu măsurile de austeritate din educație
ANALIZĂ. Doar cinci universități din România ar putea să-și plătească facturile și întreținerea cu economiile făcute prin măsurile din educație. Comasările de școli, clase aglomerate, norma profesorilor crescută și numărul redus de directori aduc economii de 0,02% din PIB și tone de frustrare în sistem.
01.09.2025
de Radu Stochiță
Schimbările Ministrului David promit un sistem de educație mai eficient, mai ieftin și cât mai aglomerat. Normele didactice ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar au crescut, în timp ce suplinitorii sunt acum forțați să predea în regim de plata cu ora pe un venit cu 50% mai mic.
Măsurile de eficientizare a cheltuielilor bugetare în domeniul educației pot conduce la o diminuare a cheltuielilor bugetare cu aprox 0,02% din PIB, conform Consiliului Fiscal. În termeni nominali, economia la buget este de 378 milioane lei, adică 0,6% din totalul bugetului Ministerului Educației și Cercetării Naționale.
Pentru claritate, măsurile care reduc indemnizațiile de concediu medical fac o economie dublă la buget față de cele din educație.
Pentru anul 2025, economiile anunțate au fost de 1,23% din PIB, iar măsurile din educație se numără printre acelea cu un impact scăzut.
Același Consiliu Fiscal previzionează că în 2026, în urma comasărilor și creșterii normei didactice, economia la nivelul sistemului educațional ar fi mai consistentă - de 0,2% din PIB.
Cât înseamnă totuși această economie de 378 milioane de lei? Cheltuielile cu bunurile și serviciile, dar și reparațiile pentru 5 universități din țară, de exemplu, au ajuns la 385 de milioane de lei.
Doar iluminarea și încălzirea la Universitatea Tehnică din Cluj a costat peste 15 milioane de lei în 2024, conform rapoartelor de execuție bugetară depuse la ANAF.
Altfel spus, doar cheltuielile de mentenanță și întreținere din cinci universități de stat dintr-un total de 45, sunt mai mari decât economiile pe care Ministerul le face cu creșterea normei, comasarea școlilor și creșterea numărului de copii din clase.
Școli cu mai mulți elevi
În misiunea de reducere a cheltuielilor publice, Ministrul David a declarat că nu este nevoie de unități școlare mici
„Încercăm să creştem numărul de copii pentru o unitate şcolară ca să aibă personalitate juridică de la 300 la 500. Acum sistemul este foarte fragmentat de multe ori. Avem foarte multe unităţi şcolare mici. Şi atunci dacă facem acest lucru, spre exemplu, mai eliberăm în jur de 900 de poziţii de director. Ei nu rămân pe drumuri, că ei sunt profesori, practic se întorc la predare. Dar reuşim să concentrăm zonele astea educaţionale ca sistemul să nu fie foarte fragmentat.”
Întoarcerea directorilor la catedră nu va avea un impact financiar considerabil, ci doar va duce la duce la o ajustare cu câteva sute de lei. Unora le va scădea venitul, în timp ce altora le va crește, dar 200 de lei la 900 de directori, reprezintă o economie de 2,16 milioane de lei sau aproximativ 10% din totalul cheltuielilor cu apa, iluminatul și reparațiile curente de la Facultatea de Medicină din Iași, de exemplu.
„Eu, directorul Petcu Grațiela, am cu 320 de lei salariul mai mare decât eu, profesorul de geografie Petcu Grațiela. În condițiile în care am o dirigenție, deci sporul de 10%. Din start, faptul că au dispărut directorii nu este o economie”, a explicat pentru Școala9 directoarea Școlii Gimnaziale „Nicolae Ioan Jilinschi”, comuna Vernești, județul Buzău.
Există posibilitatea ca directorul din școala ce va deveni structură să devină director adjunct, însă decizia trebuie luată în conformitate cu Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar:
- De regulă directorul poate fi ajutat de un director adjunct în unitățile de învățământ unde sunt peste 30 de formațiuni de studiu - clase de elevi. Acolo unde sunt peste 50, pot fi doi directori adjuncți, iar unde există peste 70 de formațiuni, este permis un număr maxim de trei.
Mai mulți elevi
Principala măsură este creșterea numărului minim de elevi pentru obținerea personalității juridice. Pentru o școală sau liceu unde sunt încadrați doar elevi, numărul minim crește de la 300 la 500 de elevi pe unitate (+66%). Creșterea este și în rândul creșelor sau grădinițelor unde, după caz, numărul minim crește:
- Preșcolari și / sau antepreșcolari de la 140 la 250 (+78%).
- Antepreșcolari de la 120 la 200 (+ 66%).
În anul școlar 2023-2024 de pildă, 171 de școli și-au pierdut personalitatea juridică, potrivit raportului Starea învățământului.
Creșterea numărului minim de elevi pentru menținerea personalității juridice nu pune automat „lacătul pe ușă” pentru anumite școli sau licee. Dar transformarea unei școli în „structură” poate duce la o desființare mult mai ușoară, în baza unei hotărâri de consiliu local, precum a fost cazul Grădiniței „Lizuca” din Fălticeni. Desființarea unor unități de învățământ cu personalitate juridică se realizează doar prin ordin al Ministrului Educației, potrivit noii legi.
Regula generală prevede că unitățile de învățământ de stat pot avea personalitate juridică doar dacă îndeplinesc anumite praguri minime de elevi, preșcolari sau antepreșcolari, stabilite în funcție de nivelul și tipul de învățământ.
Legea introduce, totuși, o serie de excepții care permit funcționarea cu personalitate juridică și sub aceste praguri.
Acestea se aplică, de exemplu, în localitățile unde numărul total al beneficiarilor nu atinge limitele prevăzute, caz în care poate exista o singură unitate cu personalitate juridică, precum și pentru liceele vocaționale cu profil pedagogic, artistic sau sportiv, care pot funcționa cu efective mai mici.
Alte excepții vizează liceele cu profil teologic (la cererea cultelor recunoscute), unitățile de învățământ special (la cererea părinților sau reprezentanților legali), precum și unitățile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională (la solicitarea ministerului/instituției de resort). În plus, în zone izolate, se asigură orar adaptat pentru deplasarea copiilor la cea mai apropiată unitate de învățământ, iar în localitățile cu predare în română și/sau în limbile minorităților naționale, cel puțin o unitate pentru fiecare limbă poate avea personalitate juridică indiferent de efective, conform metodologiei Ministerului Educației.
De asemenea, școlile gimnaziale sau liceale unice dintr-un municipiu, oraș sau comună își păstrează personalitatea juridică indiferent de numărul de elevi.
În urma reorganizării rețelei școlare prevăzute 507 de școli cu personalitate juridică au fost transformate în structuri arondate, fără a presupune închiderea lor fizică sau relocarea elevilor.
Ce înseamnă comasare?
Există mai multe oportunități, printre care reorganizarea unei instituții educaționale ca structură la o altă unitate de învățământ care are personalitate juridică. Propriu-zis, unitatea este subordonată celei care are personalitate juridică, se folosește de consiliul director al acestora și împart resursele.
Într-o discuție telefonică cu Claudiu Vlad, director al Școlii gimnaziale „Gheorghe Popovici” din Apateu, Arad, acesta subliniază că se vorbește prea puțin de personalul didactic auxiliar, cum sunt contabilii sau îngrijitorii, direct afectați: „În principal, personalul didactic auxiliar va fi afectat, deoarece prin comasarea mai multor școli se va renunța la îngrijitori sau contabili. De exemplu, într-o școală o contabilă poate avea o jumătate de normă, iar în urma comasării.”
Nu este ieșit din comun ca în multe școli, aceste persoane să fie încadrate cu ½ de normă. Comasarea școlilor va duce la scăderea numărului acestor persoane, deoarece posturile vor fi desființate, iar responsabilitățile vor fi preluate de personalul auxiliar din „școala mamă”.
Deși școala sa nu va fi afectată deoarece întrunește deja condițiile pentru personalitate juridică, Claudiu Vlad consideră că la nivelul discursului public există un nivel ridicat al dezinformării, creând o situație din care nu se mai înțelege scopul măsurilor. Claudiu consideră că anumite cuvinte precum „comasare”, „închidere” sau „desființare” sunt folosite în mod egal, fără a se face o distincție.
„Asta nu înseamnă că celelalte 12.000 de școli sunt școli închise, pentru că asta s-a înțeles în spațiul public și informația e cel puțin nedocumentată”, a spus și Sorin Ion, Secretar de Stat în Ministerul Educației, pentru Europa Liberă.
Dincolo de confuzia semantică, directorul arădean deplânge situația ambiguă în care se află educația, cu decizii luate într-un timp foarte scurt, fără consultări reale și cu un impact direct asupra elevilor, dar și cadrelor didactice.
În cazul directorilor care își vor pierde funcția, aceștia se vor întoarce înapoi la catedră, lucru care va complica și mai mult calculul orelor din normele didactice. Trebuie amintit că norma didactică în învățământul gimnazial și liceal a crescut, lucru care pune presiuni nu doar pe suplinitori, dar și pe titulari, fiind nevoiți să găsească ore suplimentare.
Ce se întâmplă dacă dispare școala?
În general pierderea personalității juridice va duce doar la organizarea școlii ca structură în subordinea alteia, lucru garantat de Ministerul Educației. Totuși, există posibilitatea ca la un moment dat și aceste școli „structură” să se închidă.
Spre exemplu Școala Gimnazială din localitatea Clondiru, județul Buzău, urmează să fie comasată cu o alta din Ulmeni. Încă nu este clar dacă comasarea va însemna transportul elevilor la cealaltă școală.
„De la Clondiru la Ulmeni sunt doar 6 kilometri, dar microbuzul trebuie să treacă o cale ferată și un drum național. Ne-am dori să nu fie cazul”, a explicat Cătălin Zăman, director al Școlii Gimnaziale din Clondiru.
Dacă se ajunge la închiderea fizică a unor școli, elevii vor trebui să facă naveta până la școala din localitatea următoare. Dacă primăria are autobuze pe care să le pună la dispoziție, atunci problema se poate rezolva rapid, însă dacă nu există, elevii vor trebui să depindă de transportul public existent. Ministerul Educației, ulterior, prin Inspectoratele Școlare Județene vor deconta aceste cheltuieli.
Mai mulți elevi în clasă
Dincolo de creșterea normei didactice sau a numărului de elevi pentru obținerea personalității juridice, va crește și numărul minim / mediu / maxim de elevi pe clasă.
În medie creșterea este de 2 elevi pe clasă:
- Învățământul preșcolar: de la 15 la 17 elevi în medie pe clasă;
- Învățământul primar: de la 16 la 18 elevi în medie pe clasă;
- Învățământul gimnazial: de la 18 la 20 elevi în medie pe clasă.
Creșterea numărului de elevi la clasă are un singur raționament: economia fiscal-bugetară.
În același timp, un număr mai redus de copii le permite cadrelor didactice să se dedice mai mult nevoilor individuale ale fiecărui elev. Cu cât numărul de elevi dintr-o clasă crește, dar și norma de predare, timpul pe care un profesor îl poate aloca unui elev în afara programului pentru nevoile individuale scade.
Creșterea normei didactice nu are la bază un fundament științific care ar determina creșterea calității învățământului, ba din contră va duce la supraîncărcarea și mai mare a cadrelor didactice.
În 2025, economiile de pe urma tăierilor din educație vor fi de doar 0,02% din PIB. La aceste economii se pot adăuga de fapt cheltuieli cu transportul elevilor sau profesorilor și, pe termen lung, chiar cu asistența medicală a personalului care suferă din cauza acestor schimbări. O învățătoare din Lugoj a suferit un atac cerebral după ce a aflat că-și pierde catedra.
Recapitulăm: economiile de 378 milioane de lei obținute prin comasări, norme didactice mai mari și reducerea numărului de directori par mai degrabă simbolice. Economiile pentru anul 2025 reprezintă doar 0,02% din PIB și pot fi înghițite într-un singur an doar de cheltuielile cu întreținerea a 10% din universitățile de stat de la noi.
Banii economisiți prin aceste măsuri de austeritate nu acoperă nici măcar costurile de bază ale unei rețele locale de școli, ceea ce ridică întrebarea legitimă dacă sacrificiile impuse sistemului educațional – clase mai aglomerate, directori eliminați și personal auxiliar redus – merită o economie atât de modestă.
Și în final, nu ne rămâne decât să ne întrebăm: cum contribuie aceste tăieri la creșterea calității educației?