PE SCURT:
- În 2023 și 2024, au fost lansate apelurile de proiecte pentru dotarea și modernizarea liceelor agricole, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pentru toate celelalte apeluri din PNRR pe educație, liceele agricole nu au fost eligibile pe liniile generale de dotare (mobilier, echipamente, laboratoare standard). Se aștepta, practic, această linie dedicată lor.
- 43,6 milioane de euro a fost suma dedicată liceelor agricole. Fiecare putea aplica pentru dotări de până la 650.000 de euro, o sumă consistentă și mult așteptată de licee care în majoritate au clădiri și dotări vechi de peste 50 de ani.
- Între timp au fost o groază de întârzieri provocate fie de erorile platformei, fie de lipsa te comunicare între instituțiile statului. Așa că liceele agricole au intrat în procedura de contractare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) abia în februarie-martie 2025. Ghidurile și instrucțiunile de implementare au fost transmise de autorități prin august.
- Pe 14 august, Guvernul aproba memorandumul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) care prevedea eliminarea în totalitate a sumei alocate liceelor agricole.
- În acel moment, 85% dintre proiecte erau deja începute: licitații și achiziții lansate și cu angajare de cheltuieli.
- Pe 18 septembrie, Memorandumul Ministerului Educației și Cercetării propunea finanțarea celor 72 de proiecte deja contractate care însumau 35,6 milioane de euro, deci cu 8 milioane de euro mai puțin decât ar fi prevăzut finanțarea inițială.
- AFIR și MIPE au spus pentru Școala9 că „toate contractele semnate sunt în derulare, că procedurile nu au fost stopate și că există soluții identificate pentru continuarea finanțării”. Posibile surse de finanțare ar fi Fondul social european Plus (FSE+) și Programul Educație și Ocupare (PEO), perioada de programare 2021-2027. Nu au dat însă o dată la care se va ști sigur de unde vin acești bani.
Școala9 a vorbit cu directorii a trei licee agricole din țară despre provocările pe care le au în fiecare zi și lupta lor pentru a deveni competitive cu laboratoare de pe vremea bunicilor, în timp ce agricultura modernă se face cu drone și tractoare conectate la sateliți.
„La fiecare început de an, mie mi-era rușine să primesc elevii la noi în școală!”
Liceul Tehnologic „Gh. K. Constantinescu” din Brăila a fost inclus în 2007 în programul cu fonduri europene Campus Școlar. Părea atunci mâna întinsă pe care o așteptaseră dintotdeauna: reabilitarea căminelor, a sălii de sport și cantinei, chiar ridicarea unui bloc de garsoniere pentru cadrele didactice. „A venit criza economică, s-au sistat toate finanțările, au rămas datorii, au fost nenumărate procese, că la un moment dat am apărut și în presă că suntem singurul liceu care ar putea fi executat silit. Între timp, în urma proceselor, Primăria Municipiului Brăila a acoperit acele sume care trebuiau date către constructori”, povestește Silvia Zăinescu care a devenit în 2022 directoarea liceului.
La acel moment, profesorii și elevii deschideau uși de clasă vechi din 1974, de când s-a construit acel corp de clădire. Cu o finanțare de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), au reușit să aducă clădirea în zilele noastre. Dar nu în totalitate. „Am reușit să modernizăm cabinetele, să avem dotare pentru laboratoarele aferente profilului agricol și celui de industrie alimentară. Am modernizat câteva săli de clasă, am modernizat holurile, pentru că, vă spun sincer, la fiecare început de an, mie mi-era rușine să primesc elevii la noi în școală!”.
După pandemie, când s-a deschis axa pentru licee agricole, conducerea școlii brăilene nu a stat pe gânduri. O condiție pentru a primi cei 650.000 de euro era să crească numărul de elevi cu 11% și au făcut asta. În trei ani au ajuns de la 600 la 923 de liceeni.
„Am reușit să înființăm și clase de învățământ profesional, de învățământ dual. Avem un operator economic din județul Galați, care vine personal și ia elevii la practică în fiecare dimineață. Deci cerere există pentru forță de muncă în domeniul agriculturii, nemaipunând la socoteală faptul că în județul Brăila există cea mai performantă agricultură. Noi avem aici insula Mare a Brăilei”, explică directoarea.
Cu banii voiau să eficientizeze energetic clădirea, să o anvelopeze, să schimbe geamurile și să pună panouri fotovoltaice pe acoperiș, plus mobilier nou pentru sălile de clasă necuprinse în renovările trecute și care încă mai aveau linoleum pe jos. Pentru a schimba mobilierul, a cerut băncile de la alte școli care altfel ar fi mers la casat. „Noi suntem nevoiți să facem fel de fel de inovații să putem să funcționăm”, mai spune Silvia Zăinescu.
„Prin aceste măsuri, poate spun cuvinte foarte grele, guvernul nu face decât să confirme imaginea pe care o are învățământul agricol, că este cenușăreasa învățământului tehnologic.” - Silvia Zăinescu
„Sunt clădiri în prag de a se prăbuși”
În colțul celălalt de țară, la 630 de kilometri distanță, Liceul Tehnologic „Ioan Ossian” din Șimleu Silvaniei se confruntă și cu provocarea comasării cu un alt liceu tehnologic din județ, deși aveau peste 500 de elevi înscriși, cât prevede noul prag pentru a avea personalitate juridică.
„Un liceu-industrial care are trei clădiri și noi, care avem 24 de clădiri. Deci acum să ne închipuim dacă trebuie eu, cu volumul meu, să mă bag într-o cămașă mică, eu am 3XL și să intru în L”, spune directorul Vasile Benedek. Fostul director, căci între timp liceul a fost comasat. Rezultatele sale n-au mai contat. „În 2020, când am preluat această instituție ca director, am avut în jur de 40% deficit bugetar. Astăzi avem 4,4% deficitul bugetar, care este unul de top din județul Sălaj”, spune Vasile Benedek. Acesta a primit și distincția „Directorul Anului pentru inovare” în 2023, la Gala Asociației Valori în Educație.
Prin finanțarea PNRR sperau să poată renova clădirile care au rămas în neclintire în ultimii 30 de ani. „Sunt clădiri în prag de a se prăbuși, nu sunt folosibile, pentru că există lege prin care este foarte concret descris care sunt condițiile de funcționare ale unor ateliere”, spune acesta.
Cu finanțarea din PNRR ce le-ar fi revenit, ar fi putut să cumpere utilaje agricole, autoutilitare pentru transportul animalelor, mobilier școlar și table interactive, dar și un microbuz care să-i transporte pe elevi la practica agricolă. „Am avut neplăcerea să vină un copil să plângă că nu a fost luat de către transportatorul în comun pentru că mirosea a grajd, nu l-a lăsat să se urce în autocar să se ducă acasă. Apoi, am avut o întâlnire a generațiilor și a venit și domnul Dacian Cioloș, fost elev al liceului, și și-a găsit aceeași bancă scrijelită…”
„Dacă se închid aceste școli și nu există o retehnologizare, o modernizare, nu sunt oameni care să se priceapă și toată agricultura și bineînțeles, și mediul, se va face după ureche, se va face într-un mod deficitar.” - Vasile Benedek
Un cabinet veterinar și un tractor modern
Mai la sud, la 270 de kilometri distanță, la Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza”, Geoagiu, Hunedoara, sunt probleme trase la indigo.
Octav Cișmașiu, director al școlii din 2019, se gândește la absurdul situației: în timp ce agricultura lumii se face cu drone și tractoare John Deer, profesorii lui „încă scriu cu cretă pe tablă”. Își dorea prin achizițiile din PNRR să cumpere un tractor performant cu care să integreze toate procesele - de la maparea prin dronă - pe care a achiziționat-o anterior printr-un proiect - datele să meargă la tractor și apoi la combină.
„Am vrut să modernizez laboratorul de informatică care era un must în proiectul nostru, pentru că al nostru este vechi de când lumea și pământul. Nu mai pot susține competențele digitale în laboratorul respectiv. Vreau să fac un cabinet veterinar, dar care să fie dotat cu masă de operație, cu ecograf, cu analizor, cu absolut tot, pe care să-l pot autoriza să funcționeze efectiv ca un cabinet medical veterinar autorizat. Pe lângă partea de digitalizare, pe lângă dotările din sălile de clasă! Toate acestea nu vor mai fi, din păcate, posibile”, spune dezamăgit directorul.
Cine a întârziat finanțarea
Ar fi putut să cheltuiască banii din proiect până la finalul anului. De altfel, 85% dintre proiecte au fost deja demarate, au fost lansate proceduri de licitații și achiziții, au fost angajate cheltuieli.
Peste 90% dintre beneficiari indică termene de finalizare până în august 2026, explică Alexandra Popa, directoarea executivă a Centrului Român de Politici Europene (CRPE), un think tank românesc specializat în afaceri europene.
Este și organizația care din august încoace trimite adrese și caută uși deschise pe la toate instituțiile implicate în această finanțare pentru a debloca situația. Și unul dintre argumentele autorităților pentru renunțarea la această linie de finanțare a fost tocmai întârzierea contractării. Că liceele n-ar avea suficient timp să facă achizițiile.
Singura problemă e că întârzierea nu a fost vina liceelor.
„Contractarea s-a realizat foarte târziu, din motive neimputabile liceelor, în martie 2025, cu o întârziere de aproape 2 ani, iar instrucțiunile au venit acum câteva săptămâni, ceea ce a făcut imposibil să existe un grad mai avansat al implementării”, explică directoarea CRPE.
Apoi, în această vară, comisia care s-a uitat dacă e performantă această linie de finanțare a văzut că la trei ani de la lansare nu se cheltuise niciun ban, deci concluzia clară a fost că e un eșec, „fără să se uite la cine era blocajul”, mai explică Alexandra Popa pentru Școala9.
„Această linie din PNRR chiar era o șansă istorică pentru școlile acestea, care au fost vitregite de-a lungul timpului, chiar nu au avut bani să își facă reparații, să ajungă la zi cu tot ce înseamnă agricultura modernă.” - Alexandra Popa
Conducerea AFIR a explicat pentru Școala9 că nu întârzierile au fost de vină: „În derularea apelurilor au fost înregistrate întârzieri care au fost generate de probleme tehnice de funcționalitate ale platformei de depunere, precum și decalaje generate de procesul de comunicare interinstituțională, care au produs întârzieri punctuale. Totuși, acestea nu au fost semnificative și nu au pus în niciun moment în discuție anularea apelului dedicat liceelor cu profil agricol.”
Tot AFIR spune și că „în acest moment implementarea acestor proiecte nu este blocată”.
„Toate cele 72 de proiecte contractate se află în diverse stadii specifice implementării: proceduri de achiziții, depuneri de cereri de plată și alte activități” și că prin Memorandumul Ministerului Educației și Cercetării din 18 septembrie, s-a propus continuarea finanțării lor din alte surse de finanțare.
„Există soluții identificate pentru continuarea finanțării”
Alocarea inițială în proiect era de 43,6 milioane de euro, iar bugetul pentru cele 72 de contracte de finanțare suma era de 35,6 milioane de euro. Găsirea unor surse noi de finanțare se referă doar la această sumă.
Care ar putea fi sursele de finanțare? Ne-a dat două variante Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene:
- „Fondul social european Plus (FSE+) - principalul instrument al Uniunii Europene pentru investiții în oameni și sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;
- Programul Educație și Ocupare (PEO), perioada de programare 2021-2027, ale cărui obiective principale sunt:
-Optimizarea sistemelor de educație și formare pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, concomitent cu promovarea accesului egal la educație și stimularea învățării pe tot parcursul vieții;
-Consolidarea funcționării eficiente a pieței muncii și facilitarea accesului și a participării incluzive și egale la ocupare de calitate și durabilă pentru resursa de forță de muncă.”
Nu ne-au spus și când se va ști cu exactitate sursa de finanțare ca directorii de licee să aibă siguranța proiectelor demarate.
Am întrebat AFIR și ce consideră necesar că ar trebuie să știe în acest moment liceele agricole. „Beneficiarii trebuie să știe că toate contractele semnate sunt în derulare, că procedurile nu au fost stopate și că există soluții identificate pentru continuarea finanțării. Detaliile privind modul concret de continuare a implementării contractelor de finanțare se află în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării, în calitate de coordonator al investiției.”
Până în acest moment, Ministerul Educației nu a răspuns solicitării publicației Școala9 de a explica pașii următori și exact de unde vor veni banii.
