Nicoleta Munteanu: „Cerințele sunt previzibile, plictisitoare”
Dacă ne referim exclusiv la Subiectul al III-lea al probei de limba română de bacalaureat, trebuie să recunoaștem că el nu are, de mult timp, nimic ofertant. Pentru niciun absolvent care, în timpul anilor de liceu, a fost obișnuit să gândească și să problematizeze textele discutate la orele de română. Pentru niciun absolvent căruia îi place să citească. Pentru niciun absolvent care a citit și altceva decât autorii canonici și care s-a întâlnit (fie și sporadic) cu literatura contemporană.
De mulți ani formularea standardizată a cerinței la acest subiect induce ideea că eseul presupune o abordare stereotipă, că e mai ușor să memorezi, că poți lua o notă mare (uneori chiar foarte mare) fără a citi operele din programa de bacalaureat sau citindu-le fragmentar.
Chiar zilele trecute cineva care a dat bacalaureatul acum cinci sau șase ani îmi spunea cât de recunoscător îi este profesoarei de română din liceu care făcea cu ei în clasă lectura anumitor secvențe din autorii canonici pe care (e adevărat) le discuta ulterior cu ei.
Aceasta este trista realitate: nu putem cultiva interesul pentru literatură atâta timp cât cerințele sunt previzibile, plictisitoare, neprovocând asocieri cu alte opere, teme, cu alți scriitori.
Nu autorii din programa de bacalaureat sunt, din punctul meu de vedere, problema. Orice literatură are autorii ei canonici și orice absolvent trebuie să plece în viață cu anumite informații despre curentele literare, particularitățile universului unui scriitor și numele/operele reprezentative pentru cultura de care aparține.
E necesară o privire diacronică asupra literaturii române. Iar autorii canonici de la bacalaureat sunt autorii esențiali – fără de care nu se poate. Că ar putea fi completată lista, desigur! Că unele dintre opere trezesc poate mai greu interesul tinerilor de astăzi, adevărat! Că poate nu ar trebui să ne oprim la 1960 și un pic cu acești autori canonici, iarăși e adevărat. Dar cum poți face asta când în trunchiul comun ai rămas cu 3, respectiv, 2 ore de limba română în ultimele două clase de liceu (pentru profilul real și cel de științe ale naturii)?
Mai e un aspect esențial: examenul de bacalaureat trebuie să cuantifice niște competențe și niște informații, dar și să ierarhizeze și să determine necesitatea ca elevii să citească în timpul liceului (implicit, să gândească, să analizeze). Subiectele de limba română nu mai fac de mult asta.
Poate ar trebui să existe două tipuri de bacalaureat – cu posibilitatea oricărui absolvent de a opta pentru un tip sau altul indiferent de natura școlii urmate: un bacalaureat care să permită absolventului înscrierea la facultate și un altul pentru cei care intenționează să se angajeze direct pe piața muncii. De fapt, nu lista autorilor canonici e problema, ci formularea cerinței la eseu.
Emil Munteanu: „Riscăm să creștem tineri ușor de manipulat”
Dacă am ajuns cu discuția aici, frustrarea legată de Subiectul al III-lea este în primul rând a profesorului de română și a acelor absolvenți care sunt dezamăgiți de cât de îngustă (și din nou! previzibilă, plictisitoare) este abordarea pe care o presupune în prezent rezolvarea acestui subiect. E dezamăgirea întemeiată a absolvenților care au citit, au discutat, au problematizat. Adeseori mai mult decât presupune programa școlară.
Soluția? Un altfel de eseu. Pornind de la operele acelorași autori canonici (lista lor se poate modifica, dar nu scoțând pe vreunul deja existent – cât de subțire să rămână această listă?), cerința trebuie să vizeze altceva: abordarea unei teme literare la doi autori din aceeași epocă sau din epoci/curente literare diferite, un eseu în care să se comenteze o afirmație critică valorificând o operă la alegere, o paralelă între viziunea despre lume/construcția personajului/perspectiva asupra poeziei care să vizeze doi autori, prezentarea unui punct de vedere critic asupra unei opere etc. Știu, cârcotașii vor spune că astfel de eseuri – mai puțin structurate – conduc la o lipsă de obiectivitate în notare. Chiar de ar fi așa, nu este mai bine să vedem cum gândește și cum scrie un absolvent, ce lecturi are, ce corelații poate face decât să evaluăm comentarii șablonizate?
Trebuie să vedem ce dorim să evaluăm la examenul de bacalaureat la limba română, trebuie să găsim un echilibru între redarea unor informații (necesară) și libertatea acordată elevului de a gândi.
Trebuie să facem elevul să înțeleagă de la începutul clasei a IX-a că nu poți lua bacalaureatul fără a fi citit operele pe care urmează să le discuți, că nu poți apela la cărțile de comentarii și a memora (fiind răsplătit cu un punctaj mare), că literatura română nu e ruptă nici de alte literaturi, nici de ceea ce se discută la filosofie, la psihologie, la educație plastică, la istorie.
Altfel, riscăm nu doar să anulăm orice interes pentru literatură (adică pentru ceea ce e uman, problematic, viu în noi), ci și să creștem tineri care vor fi dezamăgiți de sistemul de educație, nepregătiți să facă față provocărilor universitare, șterși, ușor de manipulat.
Bogdan Rațiu: „Toată lumea e învățată să ceară ce o să fie la examen”
Iarăși „Harap Alb”? Iarăși „Moara cu noroc”? Asta mi-au spus elevii când au ieșit din examen. Sunt aceleași opere. Nimeni nu are curajul să meargă spre „Iona” de Marin Sorescu, spre dramă... Nu ar trebui să fie probleme majore pe niciun subiect pentru că să scrii două scene semnificative nu-ți impune să citești cartea. Să scrii două elemente de compoziție, iarăși nu-ți impune să citești cartea. În ultimii ani au apărut foști elevi, poate unii dintre ei care nu sunt absolvenți de literatură, care vând pe TikTok tot felul de cărți, care ne-au diminuat în același timp rostul nostru de profesori care încercăm să abstractizăm, care încercăm să aducem judecăți de valoare în textele literare, să le propunem elevilor interpretări mai dificile. A apărut acest un nou trend de vreo trei ani cu tot felul de cărțulii care diminuează foarte tare ceea ce noi discutăm la clasă, dar le oferă elevilor confortul și siguranța că vor lua Bacul.
În România suntem în desincronizare cu ceea ce se întâmplă în curriculumul limbilor materne în lume. Noi, în momentul de față, suntem într-o defazare gigantică fața de Franța, Italia, spații culturale care pun accent pe literatură. O țară care are în prim plan limba și literatura este o cultură mare. Putem să spunem că autorii canonici sunt prea puțini, operele reprezentative alese sunt prea puține, dar peste trei ani de zile vor fi și mai puține ore și nu vom avea cum să facem mai mult de atât. Ne vom raporta la un patrimoniu cultural foarte sărac, căci vor fi două ore pe săptămână de limba română. Cei de la Minister aduc în discuție CDEOȘ-urile, dar astea sunt iluzii. (Se referă la curriculumul la decizia elevului din oferta școlii care ar permite elevilor să aleagă ce ore vor în orar, inclusiv ore în plus de română, n.r.)
Nu poți să ajungi la niște procese abstracte, la un proces de interpretare a unui text literar în două ore.
E o falsă problemă că lipsa schimbării programei te împiedică să nu ai un bacalaureat modern, atâta timp cât în competențele cerute la liceu apare interpretarea textelor, compararea viziunilor și reflexii asupra condiției umane. Problema este minimalizarea totală a modului în care elevii percep literatura prin aceste subiecte.
În același timp, în programa actuală există eseuri de sinteză, eseuri paralelă, există mai multe tipologii de eseuri, doar că, de câțiva ani, s-a mers doar pe eseuri structurate de minim 400 de cuvinte. Autorii de subiecte sunt cei care au diminuat importanța, modul de învățare și de abordare a literaturii. În plus, o analiză detaliată ar putea să vadă diferența între un barem din anii 2000 și un barem din 2025. Pentru că atunci se cerea paralelă, se cereau comparații, se cereau interpretări adevărate și inclusiv raportarea la judecăți critice.
Ministerul Educației este de vină că disciplina asta abia mai respiră. După modul în care e construit subiectul acum, nu mai trebuie să intri în profunzimea textelor de patrimoniu, te rezumi la niște structuri foarte simpliste și anumite cerințe sunt rutinate. Este lipsit de relevanță să dai un text nonficțional din moment ce nu este dezvoltat foarte mult în timpul liceului.
Dacă analizăm în detaliu procesele cognitive pe care le au aceste exerciții implicate, acești itemi, nici nu existăm pentru testările PISA, pentru că ei nu evaluează un nivel atât de scăzut.
Eu nu pot să le impun copiilor un nivel mult prea ridicat față de ceea ce se cere la examen. În anumite ore pot să fac niște extinderi, dar să fim realiști, toată lumea e învățată să ceară ce o să fie la examen. Și părinții și copiii ne întreabă tot timpul: se cere la examen? Tinerii de astăzi sunt mult mai pragmatici.
Toate dezbaterile pe care Asociația profesorilor de limba română le-a avut - în toate a semnalat lucrul acesta. S-a discutat și s-au propus teme încă din 2018, s-au tot făcut liste, propuneri de texte, s-a arătat modul în care putem extinde spre literatură contemporană și raportări intertextuale.
Subiectele ultimilor 25 de ani la bacalaureat, proba de limba și literatura română
2025
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje într-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Ioan Slavici.
2024
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-o nuvelă studiată.
2023
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.
2022
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-o comedie studiată.
2021
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-o nuvelă studiată.
2020
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu sau lui Tudor Arghezi.
2019
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi sau lui Ion Barbu.
2018
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Ion Barbu sau lui Lucian Blaga.
2017
Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinți relația dintre două personaje dintr-un text narativ aparținând lui Marin Preda.
2016
Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinţi particularităţile de construcție a unui personaj dintr-un roman psihologic studiat.
2015
Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinţi relația dintre două personaje dintr-un roman interbelic studiat.
2014
Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinţi tema și viziunea despre lume reflectate într-un text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu.
2013
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte (două – trei pagini), în care să prezinți relația dintre două personaje dintr-un roman al experienței studiat.
2012
Redactează un eseu de două – trei pagini (600 – 900 de cuvinte) în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.
2011
Redacteaza un eseu de doua-trei pagini, despre particularitatile de constructie a personajului dintr-un text dramatic studiat, aparținând unuia dintre autorii canonici: I.L.Caragiale, Camil Petrescu sau Marin Sorescu.
2010
Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinți particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un basm cult studiat.
2009
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un roman psihologic din perioada interbelică.
2008
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile basmului cult, prin referire la o operă literară studiată.
2007
Scrie un eseu argumentativ, de 2-3 pagini, despre poemul „Luceafărul”, de Mihai Eminescu, pornind de la ideile exprimate în următoarea afirmație critică: „Luceafărul este o sinteză a categoriilor lirice mai de seamă pe care poezia lui Eminescu le-a produs mai înainte.” (Tudor Vianu)
2006
Scrie un eseu, de 2-4 pagini, în care să prezinți condiția intelectualului în societate, prin referire la un roman studiat, aparținând unui autor canonic (Liviu Rebreanu, Camil Petrescu sau Marin Preda).
2005
Scrie un eseu, de 2 - 4 pagini, in care sa ilustrezi particularitati ale romanului (pana la al doilea razboi mondial), prin referire la o opera literara studiata, apartinand unui autor canonic.
2004
Scrie un eseu in care sa evidențiezi particularităti de realizare a unui personaj dintr-un roman de tip obiectiv studiat.
2003
Scrie un eseu în care să prezinți particularități ale nuvelei istorice, prin referire la un text literar studiat, ținând seama de cinci repere date.
2002
Scrie un eseu în care să fie ilustrat comicul de situație și de caracter în realizarea personajelor Tipatescu și Pristanda din comedia „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale.
2001
Prezentați destinului personajului principal din „Moromeții”, într-un eseu care să se încadreze în 2-4 pagini.
2000
Prezentați condiția omului superior în raport cu lumea comună, în „Noapte de decembrie” a lui Alexandru Macedonski.
1/3
