Vi s-a întâmplat vreodată să vă gândiți că într-o anumită situație v-ați purtat de nota 4? Sau de nota 8? Sau de nota 10, caz fericit? Poate ați mers la un interviu, aveați totul bine gândit, erați siguri sau sigure pe voi, dar după încheiere, v-ați spus: Doamne, ce prost m-am descurcat! Apoi, surpriză, rezultatul să fie pozitiv, mai presus decât așteptările voastre. Poate, din contră, ați avut o discuție cu cineva, pentru care v-ați pregătit emoțional. Aveați de clarificat niște lucruri care țineau de raportul dintre voi, raport care, cu siguranță, era o sumă de interacțiuni, un întreg de acumulări, în timp.
„Examenul de Bacalaureat este inutil, având în vedere că multe facultăţi au examen de admitere, iar cunoştinţele de bază ale elevului au fost deja testate înainte de admiterea la liceu”, scria într-un comunicat Asociația Elevilor din Constanța în urmă cu două luni. Școala 9 a vrut să vadă cum îi ajută pe elevi Bacul la admiterea pentru facultăți din străinătate, unde studiază deja în jur de 40.000 de români, potrivit UNESCO. Am discutat cu Julia Boca, consilieră pentru admiterea la unele dintre cele mai prestigioase facultăți și cu Bianca Foghel, directoarea Educativa. O elevă care a aplicat la vreo 40 de universități din afară ne-a povestit cum resimte ea presiunea Bacului.
Dezbateri despre rolul copiilor în transmiterea noului coronavirus au loc în toată lumea încă de la începutul pandemiei. În urma cercetărilor, am aflat că ei sunt mai puțin vulnerabili în fața COVID-19 decât adulții, dar pot să transmită virusul, așa că am început să-i numim „vectori”. Un cuvânt folosit frecvent pentru descrierea insectelor care transmit paraziți de la o gazdă la alta. În Irlanda, de pildă, a fost și limitat accesul copiilor în magazine din această cauză. Acest limbaj îi dezumanizează pe cei mici, pregătește terenul pentru discriminare și așază sănătatea adulților pe primul loc.