Un asistent social din Berlin vorbește despre măsurile pe care statul german le-a luat pentru a ajuta familiile vulnerabile și ce ar putea învăța România din ele.
Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.
Viața copiilor s-a mutat pe internet, unde pe lângă lecții, proiecte, filme și jocuri, pot avea acces la tot felul de materiale destinate adulților. Studiile arată că a tot scăzut vârsta la care copiii ajung, accidental sau nu, să vadă filme pornografice până spre 7-8 ani. Psihoterapeutul Carmen Buțerchi explică cum pot gestiona părinții această situație pentru a diminua efectele asupra dezvoltării copiilor.