25% din nota finală. Atât valora teza de final de semestru. Cu toate acestea, simțeam presiunea de parcă ar fi depins toată viața mea de acea notă. Acel procent mi se părea prea puțin pentru cât învățam și anticipam momentul în care urma să primim subiectele. Acum, semestrele s-au transformat în module, tezele sunt facultative și acele zile de stres au devenit o amintire. Și totuși, îi este cuiva dor de teze? Ce am pierdut și câștigat odată cu dispariția lor?
Aveam 11 ani când am dat prima teză și 18 ani când am dat-o pe ultima. Am intrat la facultate în 2021. Anul următor, 2022, Ministerul Educației a anunțat că tezele nu vor mai fi obligatorii iar elevilor le va fi încheiată o singură medie pe întreg parcursul anului școlar.
Tezele erau o evaluare sumativă, care se dădea la final de semestru la următoarele materii: limba română, matematică în clasele V-VIII și la subiecte de profil, în liceu (geografie, latină, engleză, informatică, fizică, chimie, biologie). Numărul de teze scădea din clasa a XII-a, pentru a le permite elevilor să studieze pentru bacalaureat. Evaluarea continuă, de exemplu, este cea care presupune urmărirea evoluției elevului pe tot parcursul predării, prin teste și observațiile de la clasă.
Peste 2.000 de profesori și directori de școală au propus reintroducerea tezelor, potrivit unui raport realizat de Institutul de Științele Educației (IȘE). Profesorii care au răspuns la sondaj au declarat că aceste forme de evaluare îi ajutau să urmărească evoluția elevilor, că își doresc să fie reintroduse mediile semestriale și încheierea unor situații punctuale care să arate și progresul făcut de o clasă.
Am vorbit cu trei generații diferite de elevi, cu profesoara de matematică Alina Herghelegiu și cu Bogdan Cristescu, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare despre acest tip de evaluare.
Modulul 1: Generația care a pus pixul pe ultima foaie de teză la finalul liceului
Eliza a terminat liceul în 2021, pe profilul filologie-engleză intensiv și a absolvit în vară Facultatea de Litere, specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar din Bacău. Tânăra își amintește că perioada susținerii tezelor era stresantă, dar în final, acestea o ajutau să înțeleagă materia mai bine.
„La matematică, în gimnaziu, mă stresam cel mai tare pentru că simțeam că fiecare exercițiu conta. Dacă greșeam un singur calcul, se ducea tot. Cu toate acestea, cred că ar trebui reintrodusă pentru că ajută la disciplină și recapitularea materiei”, crede ea.
Pe de cealaltă parte, învățatul pentru teza la limba română îi venea natural, fără stres prea mare: „Tezele la română, atât în liceu, cât și în gimnaziu, mă ajutau să structurez mai bine ideile și să învăț cum să-mi exprim ideile în scris. Româna a fost materia mea preferată și adoram gramatica. Chiar cred că teza la română ar trebui păstrată pentru că scrisul și exprimarea clară se formează prin exercițiu, iar tezele te obligau să gândești organizat.”
Fiind la profilul uman, Eliza a dat teze la istorie, engleză și latină. Dintre toate, cea mai interesantă pentru ea era latina: „Învățând pentru teze, reușeam să înțeleg mai bine structura limbii și legătura cu româna. Nu era cea mai grea, dar uneori vocabularul și regulile de declinare îmi dădeau bătăi de cap. Cred că ar trebui reintrodusă într-o formă mai aplicată, pentru ca elevii să înțeleagă utilitatea ei.”
Ionuț a urmat profilul matematică-informatică în liceu, iar în prezent este student la Facultatea de Inginerie Mecanică din Brașov. Își amintește că nu materiile în sine îl stresau, ci felul în care profesorii prezentau tezele - „ca pe sfârșitul lumii”. Ionuț dădea teze la geografie, istorie și biologie. „Una dintre cele mai grele a fost mereu cea la limba română, eu având mai mult o înclinație spre științele exacte. Era într-adevăr un mod bun de a readuce materia la zi în mintea mea.” Ionuț consideră că aceste forme de evaluare ar trebui reintroduse în programe sub altă formă, doar la materiile de bază.
Dan a terminat profilul matematică-informatică la liceu și acum studiază ingineria mecanică în Brașov, alături de Ionuț. El își amintește că teza la informatică a fost o provocare pentru el, cel puțin la început, însă tot atunci a devenit pasionat de subiect. „Prima teză la informatică. M-am întâlnit cu o materie nouă, neexplorată. Nici nu știam ce să învăț. Dar după aceea mi s-a deschis apetitul de a studia mai mult și am ajuns să o iubesc.”
La polul opus, Dan descrie teza la română ca fiind „un calvar”, pentru că nu putea să învețe logic, cum făcea la matematică sau informatică. „Nu aveam acel limbaj artistic pe care profesoara îl dorea și simțeam că nu mă pot exprima în niciun fel”. Și el crede că tezele ar trebui reintroduse, măcar la materiile de bază.
Modulul 2: Module în loc de semestre, evaluare pe parcurs în loc de teze
2022 a fost anul unui shift important în educație: anul școlar era structurat pe 5 module și tezele nu mai erau obligatorii. Tot de atunci profesorii puteau încheia o singură medie pe un an școlar.
Lucas era în clasa a 7-a când a dat ultima teză. În vară urmează să termine liceul, iar acele testări sunt doar o amintire îndepărtată. „Am dat teze până în clasa a 7-a, la matematică și română. Acum suntem evaluați prin proiecte, teste și activitatea la oră. Consider ca tezele sunt utile în a înțelege mai bine materia, dar puteau aduce un nivel mare de stres. Nu cred că reflectau exact cunoștințele elevilor.” Lucas spune că sistemul de evaluare de acum este mai ușor, mai puțin stresant și notele se obțin din mai multe surse.
Bogdan este în clasa a 11-a, iar ultima teză a susținut-o în clasa a 6-a. El consideră că sistemul actual este mai echilibrat, bazat pe evaluări continue și nu pe o singură testare, care influențează decisiv media finală. „Practic, noi tot teze dăm, dar le zicem teste. Anul școlar e împărțit în 5 module iar fiecare modul durează 5-6 săptămâni, deci testele au în componență toată materia predată până atunci. La ce nu dăm chiar în fiecare modul test sunt materiile la care avem câte o oră pe săptămână.” Bogdan nu crede că ar trebui să se revină la teze, erau stresante și dacă aveai o zi proastă notele tale sufereau grav.
Modulul 3: Generația „teze și mai cum?”
Briana este elevă în clasa a șasea și nu știe prea multe despre ce însemnau tezele, stresul pe care îl aduceau și importanța lor. Profesorii nu au discutat cu ei la clasă despre acest subiect.
„La materiile de bază, notarea se face prin teste scrise iar la restul prin realizarea proiectelor. Avem maxim două evaluări la fiecare modul și la finalul anului avem cam 6 sau 8 note. Profesorii ne încheie o singură medie pe an.”
Așadar, pentru generația ei este o istorie care nu-i privește. Școala este așa cum este azi.
Modulul 4: Profesorii care au fost evaluați și au evaluat prin teze
Alina Herghelegiu este profesoară de matematică în Onești, la gimnaziu. Ea se numără printre cei care și-ar dori să se revină la acest tip de evaluare care erau o metodă foarte bună de sintetizare a materiei și de structurare a informațiilor. „Ele reprezintă un instrument de evaluare sumativă care oferă o imagine de ansamblu asupra cunoștințelor acumulate pe o perioadă mai lungă. Ar evalua nu doar memorarea ci și capacitatea elevilor de a aplica ceea ce au învățat”, a declarat profesoara pentru Școala9.
De asemenea, ea a observat și diferențe între generațiile care au susținut teze și cele care nu au făcut-o: „Generațiile care au dat teze erau obișnuite cu evaluările din mai multe capitole, își structurau altfel informațiile, la recapitulările dinaintea tezei toate acestea se puneau la punct. Generațiile actuale, care nu susțin teze, ci doar evaluări la sfârșit de module își pierd exercițiul de a gestiona o evaluare complexă.” Ea a mai precizat că lipsa tezelor afectează și modul în care elevii de clasa a 6-a și a 8-a gestionează examenele de capacitate: nu pot consolida anumite noțiuni învățate anterior și intră mai ușor în panică.
Potrivit studiului din 2023 al IȘE, mai mulți profesorii spun că de când s-au scos tezele au observat că elevii sunt mai relaxați. Pe de altă parte, 62% dintre cadrele didactice susțineau că elevii au devenit mai greu de mobilizat din cauza fragmentării cauzate de vacanțe.
Tot în 2023, profesorul Cătălin Ciupală a declarat pentru EduPedu că noul sistem este „defectuos”. În afară de fragmentarea anului școlar cu 5 vacanțe, el a menționat și eliminarea tezelor din programă.
„Evaluările sumative aveau rolul lor, pentru că pregătește elevul mental pentru un test important. Exersarea elevului cu ideea de test important are relevanță pentru testele următoare de tipul Bacalaureat sau Evaluare Națională. Deci, mental, elevul, pe lângă faptul că își recapitulează, pe lângă faptul că lucrează mai intens pentru teza respectivă, are o reprezentare a unui test important”, a precizat profesorul.
Modulul 5: Experții și evaluarea
Bogdan Cristescu, directorul general al Centrului de Evaluare și Curriculum, și-a amintit despre modalitatea de evaluare pe care a prins-o el în școală, una mai complexă: „Când eram eu elev, se adunau nota de la o evaluare orală și teză, se împărțea la doi și aceea era media finală. Pe atunci era, deci, 50%, dar în anii următori și până s-a renunțat la ele, s-a ajuns la un procent de 25%.”
Procentajul de 50% din nota finală a fost valabil în anii 2000 și acesta a fost implementat pentru a fi pus accentul mai mult pe tot ceea ce învățaseră elevii până la finalul semestrului. Odată cu trecerea anilor și schimbărilor din învățământ, teza a ajuns să valoreze 30% din medie și înainte să devină facultativă, 25%.
„Tezele reprezentau modalități de evaluare sumativă la finalul unei perioade lungi, de tipul semestru-trimestru.”
Bogdan Cristescu a precizat că tezele scrise nu ar trebui să redevină obligatorii, ci să fie valorificată evaluarea orală, făcută direct de către profesor, care vine cu această componentă importantă - interacțiunea profesor-elev.
„Consider că se folosește prea mult evaluarea scrisă. Știu că tezele aveau o pondere importantă pentru media finală și de aceea provocau elevii să învețe, însă cred că putem găsi și alte moduri de a testa o clasă.”
Faptul că, la fel ca la examenele naționale, tezele se dădeau la anumite materii, asta crea și o concurență între discipline.
„Nu este corect să pui accentul pe anumite subiecte mai mult decât pe altele. Ar trebui să existe o metodă alternativă la final de unitate de învățare la toate obiectele.” Bogdan Cristescu a mai adăugat că proba scrisă poate fi îmbinată cu alte metode, dar nu să mai existe exclusiv testări concentrate pe redactare.
Vacanță în loc de the end.
