Consilierii școlari, despre desființarea Centrelor de Resurse și Asistență Educațională. „Trebuie să fim autonomi, să ne facem treaba fără să ne fie teamă de directorul școlii”

Consilierii școlari, despre desființarea Centrelor de Resurse și Asistență Educațională. „Trebuie să fim autonomi, să ne facem treaba fără să ne fie teamă de directorul școlii”

Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), care coordonează activitatea consilierilor școlari și logopezilor, ar urma să fie desființate, potrivit noii legi a educației aflată în dezbatere publică. Rolul acestor instituții va fi preluat de direcțiile județene, noile structuri ce vor lua locul inspectoratelor școlare. Consilierii școlari ar urma să fie angajați direct de către școli, dar asta ar putea să creeze un climat de tensiune în instituții, cred aceștia.Schimbările ridică multe semne de întrebare în rândul specialiștilor care au inițiat și o petiție în acest sens. Într-un dialog cu Școala 9, doi consilieri școlari explică de ce au nevoie să rămână independenți de managementul școlilor. 

05.08.2022

de Andreea Archip

Cora Iulia Aprozeanu este consilier școlar în sectorul 4 din Capitală de 14 ani. Când s-a angajat, deja colegii ei obținuseră o victorie: înființarea Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională cunoscute până azi. Aceste structuri le coordonează activitatea și le oferă standarde de lucru și de pregătire. Înainte de 2006, erau sub un centru de asistență psihopedagogică ce exista la nivelul fiecărui județ și în București, dar nu erau la fel de bine organizați, ca un corp de specialiști de sine stătător.

Faptul că CJRAE vor intra, potrivit noii legi, sub coordonarea direcțiilor județene, nu face decât să-i întoarcă la situația dinainte. „Proiectul ăsta dispune întoarcerea la situația anterioară lui 2005-2006. E o poveste pe care noi am mai trăit-o și, din experiențele pe care le-am avut, a reieșit nevoia de o autonomie a noastră în școli”, spune Cora.

Aceasta a explicat pentru Școala 9 de ce e bine să nu fie sub umbrela școlii în care lucrează. „Pe mine mă interesează să nu răspund în fața directorului pentru că, din natura situațiilor cu care ne confruntăm, facem la un moment dat propuneri care vin în opoziție cu viziunea lor despre ce ar trebui să se întâmple în școală. Și directorii, de cele mai multe ori se simt lezați”, spune consiliera școlară.

Cora Iulia Aprozeanu consilier scolar

Fișa postului făcută de fiecare școală ar putea duce la scăderea standardelor

Deși ea a avut mereu relații bune cu directorii școlilor unde a lucrat, colegii ei s-au confruntat cu tot felul de situații. „Știu cazuri în care directorii le-au cerut consilierilor să facă lucruri care nu sunt prevăzute în fișa postului. De exemplu: dacă tu tot evaluezi climatul educațional, învățătoarea X cum este? Ei se foloseau se specialiști ca să-și certifice niște lucruri și e abuziv. Noi spuneam atunci că nu e în fișa postului, mergeam către Centru și se lămureau lucrurile”, dă un exemplu Cora.

Nouă ne este extrem de util să fim autonomi, să facem intervențiile necesare și să ne spunem punctele de vedere fără să ne fie teamă de directorul pe care îl avem. - Cora Iulia Aprozeanu

Peste 14.000 de persoane au semnat deja petiția împotriva desființării CJRAE și mulți alți profesori și-au exprimat revolta față de schimbările cu privire la această instituție care îi ținea adunați pe specialiști, fie ei consilieri școlari sau logopezi. Principalul lor argument este că e o instituție care funcționează și de ce ai vrea să strici asta?

Andrei Ionel Mocanu a fost consilier școlar timp de șapte ani, la stat și la privat, înainte să devină psiholog în cadrul unei clinici din București. Acesta crede că toți consilierii au reușit să-și păstreze standardele fiindcă au avut cu toții aceeași fișă a postului. Ori asta se va schimba. „Dacă instituția dispare, fiecare unitate școlară va avea propria fișă a postului și va fi greu să avem aceleași standarde în calitatea serviciilor psihopedagogice. Nu știu managerul școlii câte competențe are pe partea psihopedagogică și atunci ar putea să aglomereze consilierul școlar cu diverse comisii, adică mai multă birocrație, care l-ar îndepărta de la rolul său”, spune psihologul.

Andrei Ionel Mocanu psiholog Tatal activ

„Eu în sectorul 4, poate am un alt consilier la patru stații distanță, dar în țară unde e un consilier la sute de kilometri? Cu cine se consultă în lipsa unei rețele? Noi avem în momentul ăsta întâlniri periodice în care discutăm cazuri, ne sprijinim. Cum a fost acum cu războiul, în care am vorbit cum să diminuăm anxietatea generată. Fiecare am lucrat și am pus laolaltă niște instrumente pe care apoi le-am aplicat în școli”, dă un exemplu și Cora Iulia Aprozeanu.

„Noi nu suntem acolo judecătorii colegilor noștri”

Un punct din noua lege spune și că profesorii vor putea fi sancționați pe baza unor rapoarte întocmite de departamentele psihopedagogice din școli. Consilierii consideră că dacă vor deveni o unealtă a pedepsirii profesorilor, vor divaga de la misiunea lor, aceea de a păstra un climat echilibrat în școală.

„Noi nu suntem acolo judecătorii colegilor noștri, noi ar trebui să fim proactivi, să încercăm să coagulăm niște forțe acolo. Rolul nostru e unul de armonizare a climatului școlar, nu să se uite colegii la mine strâmb că pot să-i fac raport de cercetare. Ei trebuie să vină deschiși la mine, nu să mă privească cu teamă”, mai spune Cora.

Numărul consilierilor se va tripla, potrivit legii

În acest moment, în toată țara sunt în jur de 2.600 de consilieri școlari, adică unul la peste 1.100 de elevi. Ministerul vrea să crească numărul lor la 10.000 până în 2027. Prin urmare, să fie unul la 500 de copii. Decizia este susținută de specialiști, sunt însă sceptici fiindcă și acum legea spune că ar trebui să fie mai mulți, dar nimeni nu a respectat-o. 

„În momentul ăsta eu lucrez în Sectorul 4 din București supranormată, 350 de preșcolari și 850 de elevi din școală, în condițiile în care actuala lege prevede 500 de elevi pe post. Așa lucrăm cu toții. Nevoie de consilieri este mare. Minunea ar fi ca la o școală de la sat să ajungă un consilier măcar o dată sau de două ori pe săptămână”, spune consiliera școlară. Aceasta credea însă că dacă sunt banii care să susțină angajarea, se putea face simplu și până acum, fără să fie inclusă în noua reformă.

„Dacă consilierul va avea 500 de elevi, ar putea intra mai des la școală, să țină cursuri de formare pentru cadrele didactice, să se întâlnească mai des cu părinții”, pledează și  Mocanu pentru această modificare.

„Compartimente” în loc de „cabinete”

Proiectul de lege este foarte ambițios și cu privire la serviciile de suport pe care intenționează să le înființeze în școli. Astăzi există în școli cabinetele de consiliere unde poate fi găsit consilierul școlar după un orar. Legea vrea să realizeze însă compartimente în care să fie un logoped, un psihopedagog și un asistent social care să lucreze integrat. Deși sună foarte bine, specialiștilor le e teamă să nu fie încă un vis ce va rămâne pe hârtie.

„În momentul ăsta în București nu cred că există decât vreo 40 de logopezi. Cum ar arăta minunea să existe un logoped în fiecare școală din țara asta, sunt atâția specialiști?”, se întreabă Cora Iulia Aprozeanu. 

Colegul ei, Andrei Ionel Mocanu, se întreabă unde vor găsi școlile aceste noi spații: „Pentru că în acest compartiment ar trebui să stea și logopedul, și consilierul școlar și asistentul social, ceea ce presupune ca fiecare școală să aibă spațiul necesar. Și logistic e greu de pus în practică. Acum fiecare școală are un spațiu dedicat consilierului, cu jucării pentru a interacționa mai ușor cu copiii. Spații care acum sunt foarte mici, fiind dedicate unei singure persoane.”

Apoi, consilierii erau responsabili și de evaluarea psihosomatică a copiilor care urmau să intre în clasa pregătitoare, dar și a copiilor cu cerințe educaționale speciale. 

Din lege se înțelege că încadrarea pentru cerințe educaționale speciale se face prin aceste cabinete psihopedagogice, doar că noi, consilierii școlari, nu suntem psihologi clinicieni și unii dintre noi, chiar dacă am fi psihologi clinicieni, în cabinetul de consiliere nu facem evaluări clinice și nu suntem terapeuți. Cine evaluează acești copii, cu ce teste? Acum se cumpără teste pentru copii, dar cine le va plăti pentru copiii din toată țara? - Cora Iulia Aprozeanu  

Vor fi trimiși la cursuri sau dați afară? 

O altă modificare spune că toți cei angajați în compartimentele psihopedagogice vor trebui să aibă dublă specializare. Adică absolvenții de pedagogie să își completeze studiile în psihologie/psihopedagogie specială și în științele educației, după caz.

„Fac cursuri, dar nu voi deveni clinician niciodată sau psiholog”, spune Cora, care consideră că oricum există o mare confuzie cu privire la ce ar trebui să facă un consilier școlar. 

„Consilierul școlar nu face evaluare clinică și psihoterapie în școală, el se ocupă de partea de psihoeducație și este un pansament pentru anumite probleme care pot apărea în mediul școlar. E prima persoană care ia contact cu problema discutând cu părinții și ajutând copilul. Acolo unde problemele depășesc competențele consilierului școlar, acesta are obligația de a dirija părintele spre alți profesioniști, psihologi clinicieni, psihoterapeuți, medici psihiatri”, dă explicații și Andrei Ionel Mocanu. Acesta ar vrea să știe și dacă asta înseamnă că vor fi dați afară cei care nu au studiile cerute și sunt deja în sistem sau pur și simplu li se dă o perioadă să se specializeze. Dar pe banii cui?, întreabă cei doi la unison.

Cu toate că a existat o dezbatere cu Ministerul Educației despre propunerile din lege, consilierii școlari spun că în continuare sunt multe de lămurit și că este nevoie de mai mult timp de dezbatere. 

Între timp, specialiștii din CJRAE din toată țara au transmis propuneri Ministerului Educației cu privire la cum ar putea fi îmbunătățit sistemul în ceea ce-i privește. Până pe 24 august, legea poate fi consultată și oricine poate veni cu modificări. Apoi, aceasta ar urma să intre în Parlament și să intre în vigoare până în toamna lui 2023. 

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

cjrae, cmbrae, consilieri scolari, noua lege a educatiei, lege cjrae, petitie cjrae,

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile