Șase elevi, o studentă și coordonatorul echipei de robotică Autovortex, care reprezintă România la concursuri internaționale, au aterizat pe 28 februarie în aeroportul din București. Se întorseseră din Rusia, țară care bombarda Ucraina deja de cinci zile. În aeroport, s-au pozat cu steagul României și cu diploma pe care scria că au luat locul al doilea la Concursul Internațional de la Sankt Petersburg. Au urcat poza pe contul de Facebook Autovortex, iar în textul care a însoțit-o au dat o veste: „Urmează marea luptă din Moscova din martie”. Ultima etapă a concursului din Rusia se va ține între 18 și 20 martie.
Pe lângă mesajele în care oamenii îi felicitau pe liceeni, s-au adunat pe contul de Facebook Autovortex România și mesaje dezaprobatoare. „Foarte frumos, dar din păcate lumea s-a schimbat de șase zile în această zonă geografică! Vedeți că MAE cere tuturor cetățenilor români să părăsească Rusia și să evite deplasările acolo. Și poate aruncați și căciula aceea nefericită cu stema URSS”, le-a scris o femeie. „Felicit echipa pentru rezultate, dar nu mă pot abține să întreb: ce să căutați la Moscova în luna martie? Știrile despre cumplita situație a războiului cu Rusia nu au ajuns şi la voi?”, a întrebat altcineva. Alții, ei înșiși părinți, erau curioși dacă a fost „o necesitate stringentă” participarea la competiția din Sankt Petersburg și dacă părinții elevilor fuseseră de acord.
Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educației, a transmis la rândul său un mesaj public în care a felicitat participanții „cu atât mai mult cu cât această calificare în finala Campionatului a fost obținută în condiții competiționale atipice!”.
„Copiii vor să-și ia revanșa”
Cu doar câteva zile înainte să zboare spre Rusia, elevii și coordonatorul Ionuț Panea, pasionat de robotică și profesor de finanțe la Academia de Studii Economice în București, se întorseseră din Libia, unde obținuseră medalia de aur la competiția regională de robotică de acolo. Datorită acelui rezultat s-au calificat la Campionatul Mondial de Robotică din SUA, care va avea loc în aprilie.
La concursul din Rusia au participat în primul rând ca să se antreneze pentru Statele Unite, spune Ionuț Panea pentru Școala 9. „În pandemie, multe concursuri ori nu mai au loc ori au fost transformate în online. Ca să ai un rezultat bun și să te pregătești pentru campionatul din America, trebuie să participi fizic”, explică el. Inițial voiau să ajungă la o competiție din Coreea de Sud, însă organizatorul nu i-a mai răspuns la mail și n-a aflat dacă el și elevii ar fi fost obligați să intre în carantină la sosire, ceea ce ar fi însemnat să rateze participarea și să piardă banii din buzunarele părinților, principalii sponsori.
În ultimul moment, au descoperit concursul din Rusia, organizat în aceeași perioadă, și au hotărât să călătorească acolo. În dimineața de 24 februarie, în timpul escalei din Istanbul, Turcia, au aflat despre invazie; i-au sunat continuu părinți și jurnaliști. „Ce să facem, să stăm în aeroport cinci zile până aveam bilet de întoarcere?”, continuă Ionuț Panea. „Educația e educație, robotica e robotică și partea politică e altceva. Noi ne-am dus pentru concurs”, mai spune acesta.
În realitate, organizatorii n-au separat politica de robotică și le-au cerut elevilor să nu așeze steagul României la standul echipei, adică pe o mică masă din holul politehnicii din Sankt Petersburg. „Mi s-a părut aberant, mai ales că participăm constant în Rusia”, precizează Panea. Au acceptat, însă, situația.
Dintre cele 21 de echipe participante, 20 au fost din Rusia. Coordonatorul și elevii de la Autovortex s-au simțit în siguranță în al doilea cel mai mare oraș al Rusiei, dar, spre deosebire de anii anteriori, elevii de acolo li s-au părut distanți. Nici n-au prea vorbit cu românii.
Ionuț Panea crede că părinții îi vor lăsa pe copii și la campionatul din Moscova, dacă se va ține, pentru că s-au liniștit când au văzut în discuțiile live cu ei atmosfera din oraș din acele zile petrecute la Sankt Petersburg. Era pace în spațiile publice, susține el. „Copiii vor să-și ia revanșa”, adică să termine pe primul loc, mai spune coordonatorul. „Dacă nu se va anula orice legătură cu Federația Rusă, ne dorim să mergem”.
Presa din România a scris în acea săptămână a competiției și despre căciula pe care a purtat-o unul dintre liceenii din echipa Autovortex, în timp ce vizitau toți Sankt Petersburg. Era din blană neagră și avea stema Uniunii Sovietice, imaginile le-au publicat pe Facebook. „Căciula n-a fost purtată cu rea voință, e ceea ce se vinde pe străzile din Sankt Petersburg la colț de stradă”, explică Ionuț Panea. Au găsit-o elevii pe robotul lor și el crede că le-au făcut copiii din Rusia o glumă. Una dintre echipele rusești a făcut chiar și un roboțel în formă de tanc, iar coordonatorul român a considerat asta tot „o joacă”.
Școala 9 a scris anul trecut un articol despre cum s-a format echipa de robotică Autovortex, din care fac parte preponderent elevi din București, și despre activitatea ei.
„Chiar matematicienii ruși ne sfătuiesc să nu participăm”
L-am întrebat și pe Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematică şi preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, dacă i-ar fi trimis în acest an pe elevii români la olimpiada internațională în Rusia, în caz că s-ar fi ținut cumva acolo, în loc de Norvegia.
Matematicianul Radu Gologan Fotografie: Arhiva Libertatea
„Categoric nu”, răspunde Gologan. „Suntem buni prieteni cu matematicienii ruși, chiar ei ne sfătuiesc să nu participăm (n.r. – la competiții care încă se desfășoară în Rusia). În lumea matematică este o mișcare extraordinară nu împotriva matematicienilor ruși, ci în ajutorul lor”.
„Ar fi cât se poate de lăudabil, din punct de vedere moral, să nu facă asta”
Radu Uszkai, asistent universitar și membru al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată de la Facultatea de Filosofie a Universității din București, consideră că elevilor și coordonatorului nu ar trebui să li se interzică să plece la Moscova, „însă ar fi cât se poate de lăudabil, din punct de vedere moral, să nu facă asta”.
Amintește că lumea își arată solidaritatea față de Ucraina prin opoziția față de acest „război nedrept, tocmai blocând tot soiul de colaborări cu Rusia lui Putin, nu cu Rusia în ansamblu”. Profesorul de etică explică și că evenimentele din federație îi oferă acum „o platformă de propagandă administrației lui Putin”, care va susține că Occidentul încă își dorește să colaboreze cu Rusia. Toate astea în contextul în care rușii au acces, în prezent, doar la mass-media care transmit ceea ce vrea Kremlinul. O mare parte din populația rusă a aflat de la televizor că în Ucraina au loc „operațiuni militare speciale pentru menținerea păcii”, cum le numește Putin.
Profesorul de etică aplicată Radu Uszkai Fotografie: Arhiva personală
Ar mai fi de luat în considerare faptul că acest concurs nu e singurul de robotică din lume, unde elevii ar putea să-și prezinte munca, mai spune Radu Uszkai. „Nu cred că există un soi de urgență științifică”.
Relevantă în contextul actual, mai explică el, ar mai fi o distincție între boicotul a tot ce aparține de Rusia – de pildă, un profesor de la o universitate din Milano voia să-l scoată pe Dostoievski din silabusul de pe semestrul acesta – și boicotul cultural global, care „prin prisma dimensiunii simbolice reușește să comunice ceva atât comunității internaționale, cât și lui Putin”.
Fotografie principală: Facebook Autovortex România
