Pe strada Ceferiștilor nr. 3 nu e forfotă, deși așa te-ai aștepta, de vreme ce gara e aproape. Clădirea școlii se vede de la colțul străzii. Am mers pe o alee pietruită și m-am gândit câte generații or fi pășit pe-acolo. Curtea e plină de flori. Cine le-o îngriji.
Intru în clădire. Cu ușa mereu deschisă, dau în biroul directorului.
Și spațiu de învățare, spune Daniela Orășanu, căci aici se nasc ideile bune, la întâlnirile cu colegii profesori. Profesoara iubește culoarea galben, așa că și biroul ei e văruit așa. Pe birou e un bol de bomboane pentru vizitatori.
Mai întâi economist la fabrică, apoi profesor
Daniela Orășanu a ajuns în 2015 director al Colegiului Tehnic „Unirea” din Pașcani. Avea deja 20 de ani de experiență la catedră. A dat concurs pe post, iar în 2016 deja erau două table interactive în școală. Opt ani mai târziu avea să câștige titlul de Directorul Anului în 2024 organizat de Asociația Valori în Educație, înscrisă de colegi.
În tot acest timp a reușit să reducă absenteismul cu 54%, a digitalizat procesul educațional, a dotat școala cu imprimante 3D, drone, echipamente AR și VR și a reușit să crească rata de promovare la examenul de Bacalaureat de la 52% la 78%.
Oamenii de afaceri vin să le vorbească elevilor, curriculumul este adaptat la industria de azi și în laboratoarele dotate fac robotică, analiză de date, modelare 3D și pilotare de drone.
Liceul la care nimeni nu voia să vină în urmă cu zece ani, a ajuns astăzi să fie prima alegere pentru elevii din zonă care își doresc o meserie. Elevii pot fi tehnicieni în activități economice, proiectanți, operatori în tehnică de calcul, în prelucrări mecanice sau instalații electrice, mecanici și electricieni.
Cum a început totul pentru Daniela Orășanu? Întoarsă la Pașcani după ce a terminat facultatea la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, s-a angajat economistă la fabrica de perdele, pentru că în altă parte nu avea unde la acea vreme. Asta se întâmpla în 1991. La 4 ani distanță, s-a înființat Liceul Economic și niște vecini care știau că dintotdeauna a dorit să fie profesor, i-au dat vestea că este un post liber la școală. Un an a lucrat în ambele locuri. Ziua mergea la fabrică, seara, la ore.
„Mi-am dorit să fiu profesor de limba română și franceză. În a XII-a, părinților le-am zis că vreau să fiu profesor. Mi-au zis că e mai complicat, credeau că voi ajunge profesor la țară. Am ales științele economice. Matematica a fost acolo fără să o cultiv foarte mult”, adaugă directoarea.
I-a plăcut atât de mult să fie profesoară, că iată, 30 de ani mai târziu, e tot în sistem. Iar școala pe care o conduce are rezultate.
„Când am intrat director, am zis că e momentul să explicăm lumii că și în liceele tehnologice se face treabă bună. Infrastructura de excepție, digitalizată, un management antreprenorial se pot întâmpla în orice școală. Ține de curajul fiecărui director, de viziune. Viziune că te întrebi ce vrei să faci, încotro te îndrepți și după ce îți pui în minte direcția, trebuie să ai curaj să faci lucrurile alea încât să îți iasă. Sistemul e format de oameni, iar noi așteptăm mereu de sus să ni se spună. Dar totul pleacă de la noi. Ochii și copiii”, explică Daniela Orășanu.
- Rolul leadershipului școlar este esențial. O cercetare care s-a uitat la mai multe studii din SUA arată cum climatul creat de un director de școală poate influența rezultatele școlare ale elevilor, dar și aceștia au nevoie de sprijin constant.
„Un liceu tehnic nu înseamnă doar salopete murdare”
Moștenise o școală fără proiecte extra și nu exista un drum bătătorit între școală și primărie, de unde ar fi putut veni un sprijin. „A fost o conjunctură, un concurs de rugby - noi aveam o echipă de rugby. A fost campionatul la începutul lui octombrie și au fost jocurile la noi pe teren. Și atunci i-am prins pe cei de la primărie și atunci am putut să discut. Și ei erau într-o ceață, nu știau pe ce se duc banii. Pe o situație clară, transparentă, lucrurile s-au reglat.”
S-a orientat apoi spre bani europeni și numai în anul școlar 2023-2024 a atras fonduri de 4 milioane de euro. Au fost amenajate șapte săli de clasă și un atelier pentru instruire practică într-un fost garaj. Plus dotarea claselor și laboratoarelor.
Procesul de digitalizare a fost unul dintre punctele centrale ale strategiei sale, a introdus catalogul digital, a cumpărat tot felul de echipamente digitale: laptopuri, computere, imprimante și scannere 3D, drone și echipamente AR și VR (realitate augmentată și realitate virtuală), alături de licențe de softuri educaționale.
Un liceu tehnic nu înseamnă doar salopete murdare, crede directoarea. „Azi, tehnic înseamnă să lucrezi pe calculator programare. Nu doar la mate-info faci programare. Suntem adaptați la era digitală. Acolo unde se numește modelare 3D, de fapt înseamnă să iei un produs, îl scanezi, îl desenezi, proiectezi pe PC și apoi îl printezi 3D. Asta e o altă meserie, pe mecatronică. Iau drone, desfacem bucată cu bucată și învățăm s-o reparăm. Învățăm să facem modelare 3D”, explică directoarea.
Ca să le dezvolte copiilor și alte competențe, precum lucrul în echipă, independența, autonomia în învățare, a vrut să completeze orarul cu discipline care să-i ajute cu adevărat pe adolescenți. „Nu de partea de infrastructură sunt cea mai mândră. Ce am făcut noi în școală, prin programele acestor opționale, adică antreprenoriat, proiecte 4.0 și modelare 3D, ca să folosim tot echipamentul ăsta pe care l-am adus, dezvoltăm competențele cerute pentru următorii cinci ani. Copiii aceștia sunt de clasa a IX-a, dar ei se duc peste 4-5 ani pe piața muncii. Nu știm ce meserii o să fie peste 5-10 ani, că se tot schimbă lumea. Dar e important să avem un set de abilități”, explică directoarea.
„M-a adus calculatorul aici”
Anul acesta un elev s-a calificat în lotul național care va reprezenta România la Olimpiada WorldSkills de proiectare 3D asistată pe calculator de la Shanghai, China. La antreprenoriat, cei de la Junior Achievement organizează și ei o olimpiadă unde alți doi elevi s-au calificat pentru competiția de antreprenoriat social din Grecia.
„Sunt elevi care au fost de curând în Sevilla. Nu mai știu numărul proiectelor Erasmus. Schimbarea n-a fost doar la profesori. Și copiii au avut reguli, dar și părinții. Părinții nu erau dispuși să-și lase copiii la pregătire chiar dacă era gratis și în școală. Nu-i lăsau în proiecte europene. Cum să plece? Păi, pleacă cu profesorul. Păi, nu, că nu sunt de acord”, povestește profesoara din provocările pe care le-a avut.
În timp, și părinții și copiii au înțeles la ce folosesc toate. A fost însă un proces.
„Să fiu sinceră, nu am vrut aici, la școală. Voiam foarte tare să ajung la liceul teoretic. Era și sora mea acolo. Ei bine, am reușit să mă adaptez datorită domnului diriginte. În timp, am început să mă implic în din ce în ce mai multe activități cu scop antreprenorial. M-a făcut să mă gândesc ce mi se potrivește pe viitor. Îmi propun să mă dezvolt în această arie”, îmi spune o elevă de clasa a XI-a.
Liceul adună elevi din toate localitățile vecine. „Termin orele la 18.45. Vin din Soci. Fac naveta. Este o problemă cu naveta. E înghesuială. Cu autobuzul merg, dar el mă lasă la 2 km jumătate distanță de casă, dar Colegiul Tehnic «Unirea» e cea mai bună alegere”, spune elev clasa a XI-a.
Antreprenoriat la liceu tehnologic? Da, dar nu neapărat cu scopul ca elevii să-și deschidă afaceri după absolvire, ci le dezvoltă abilități indiferent ce vor alege să facă, un mod de gândire antreprenorială chiar și dacă vor fi angajați.
„Pe mine m-a adus calculatorul aici (repartiția computerizată, n.r.). Eu am avut trei opțiuni. Am avut o medie destul de mică, 7,15. Atunci a fost o întâmplare care nu mi-a căzut bine, dar acum nu o regret deloc. Nu am fost un elev model în clasele gimnaziale. Nu-mi plăcea să fac lucruri, dar am înțeles că nu există nu pot. Am învățat puterea de a merge înainte, am învățat că pot, că trebuie să îmi asum. Ni s-au pus pe tavă multe oportunități, nu trebuia decât să alegem”, spune Daniel, un elev clasa a XI-a.
Cu programe remediale, a crescut și rata de promovare la Bac. Asta chiar dacă profesorii de la colegiile tehnice cer de ani buni o diferențiere a probelor. „Dacă la matematică au puțin diferențiate subiectele, la proba a treia a specializării, elevul de la tehnic care face 15 ore de specialitate, are de ales între fizică, chimie, biologie, iar biologie nu a făcut în clasele XI-XII”, explică directoarea.
Crede că e nedrept să îndreptăm degetul acuzator către elevii de la tehnologic care nu iau Bac-ul, atâta vreme cât ei sunt pregătiți altfel, dar sunt evaluați la grămadă.
Profesorii și mediul de business
„Colegiul «Unirea» e fabrică de învățare. Învățare înseamnă predare, fixare, abilități, proiecte care produc învățare”, spune directoarea viziunea ei. Pentru asta, a trebuit să-și construiască o echipă.
„Suntem împreună elev-profesor. Teama profesorilor a fost de a nu greși. Nu voiau să greșească. După 5 ani s-au adaptat noutăților. Noi am funcționat foarte bine și în pandemie. După 2020, nu s-a mai pus problema dacă avem nevoie de digitalizare sau nu.”
Școala face echipă și cu agenții economici și stabilesc ce anume să studieze elevii. La un liceu tehnologic, există acest Curriculum la Decizia Locală, unde împreună cu mediul de afaceri, se fac programe de pregătire comasate, laboratoare și stagii de instruire întinse pe câteva săptămâni.
„Și pe aceste programe opționale am lucrat foarte mult în ultimii trei ani. Le-am actualizat și le-am dus pe tehnologii emergente”, povestește directoarea. Are multe parteneriate și cu ONG-uri, Junior Achievement sau CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin.
