„Împingem copiii spre privat…” Ce se întâmplă cu cluburile școlare?

„Împingem copiii spre privat…” Ce se întâmplă cu cluburile școlare?

În jur de 2.500 de copii din București și alte mii din țară nu mai pot merge de săptămâna viitoare la activitățile extrașcolare de la cluburile și palatele copiilor. Pentru a înțelege situația acestor instituții dincolo de discuția despre tăierea posturilor, mergem în urmă cu patru ani, când se propunea descentralizarea lor.  

02.09.2026

de Andreea Archip

Descentralizarea ca soluție? 

În 2022, când noua lege a educației era încă în dezbateri, au intrat în atenție și palatele și cluburile copiilor. Soluția propusă pentru ele - descentralizarea. Adică să treacă din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, cu o condiție: să nu le schimbe destinația inițială pe o perioadă de minimum 10 ani, scria ziare.com. Adică, dacă anterior schimbarea destinației însemna o decizie la nivelul Guvernului, de acum se putea lua în consiliile locale. 

Ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, spunea că aceste instituții „nu se desființează”, cu toate că statutul cadrelor didactice din aceste instituții de educație extrașcolară s-ar fi schimbat. Mai multe voci critice invocau interese imobiliare și arătau spre modelul de descentralizare aplicat la taberele școlare, astăzi aproape extincte.

  • Avem 42 de palate ale copiilor cu personalitate juridică, unul la nivelul fiecărui județ, și în jur de 170 de cluburi, dintre care doar 28% cu personalitate juridică. 

Economii făcute de la copii

Patru ani mai târziu, în februarie anul acesta, a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 7/2026, care prevedea, printre altele, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în cadrul anumitor autorități și instituții publice. Textul excludea expres unitățile și instituțiile din învățământul de stat, doar că nu făcea distincția între învățământul de masă, cel special și educația extrașcolară. 

În Constanța, consiliul de administrație al inspectoratului școlar a emis o decizie de reducere a posturilor, având la bază ordonanța de urgență, la puțin timp după. O asociație de părinți i-a dat în judecată și a anulat decizia, astfel că posturile au fost scoase până la urmă la concurs și copiii pot să-și continue activitățile. 

„Numai în orașul Constanța, palatul copiilor se întinde pe o suprafață de 9,8 hectare. Fără cluburile din alte orașe, adică…  Deci mai e și un alt tip de interes”, ține să menționeze Dan Marian Vrană, președintele Asociației Părinților Palatului Copiilor Constanța. 

În București, de pildă, posturile s-au redus fără să existe o urmă birocratică, doar au fost publicate mai puține posturi în timpul programului de mobilitate. În 3 august au fost publicate listele cu mai multe posturi, iar în 13 august, 35 de posturi de la cluburile sportive școlare aveau 0 ore și mențiunea „Aplicare OUG nr. 7/2026”. 

„Fără act, nu am ce să atac în instanță”, explică Ștefan Giui Junior, un profesor de natație din București care a urmărit modul în care instituția s-a acoperit administrativ. 

Din nou, descentralizare

Inspectorul școlar general Florin Lixandru spunea la Antena 1 că singura soluție pentru palate și cluburi este să intre în subordinea primăriilor pentru că „Ministerul Educației nu are capacitatea financiară de a asigura o finanțare corespunzătoare acestor instituții”. 

În Regulamentul de funcționare este menționat totuși că ele pot primi finanțare și de la „autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, prin hotărâri proprii”. Mai mult, legea educației spune și că pot fi preluate de autoritățile publice locale, la solicitarea lor, printr-o hotărâre de Guvern inițiată de Ministerul Educației.

„Trebuie să-mi caut un loc de muncă în afara învățământului”

Andrei Mihalea ar fi trebuit să pregătească în aceste zile activitățile pentru elevii cu care face de doi ani teatru la Clubul Copiilor Sector 2 (CCS2). În schimb, își caută alt job.

Să fie profesor e ceea ce și-a dorit să facă încă de când era licean la „Dinu Lipatti”.  „Noi, având destul de multe concursuri, olimpiade pe filiera asta vocațională, aveam nevoie de o anumită pregătire extracurriculară și am avut niște profesori care nu au avut poate nici timpul, poate nici deschiderea. Mi-am dorit să fiu eu acest profesor care face pasul suplimentar”, spune Andrei.

Făcea teatru cu 10 grupe de copii, câte două ore pe săptămână. Grupele se tot formau și se dizolvau, stătea tot în sarcina lui „să aducă” copii. „A fost un du-te-vino constant”, spune el. 

Când s-a despărțit de copii, în iunie, le-a zis că o să dea titularizarea și că va concura pe un post, pentru că își dorește să se întoarcă să lucreze cu ei. „«Domnul, nu mai vrem să mai revenim pentru că vrem să facem cu dumneavoastră»”, i-au oferit copiii un compliment la final de an. 

A dat titularizarea și aștepta listele cu ce posturi sunt disponibile. Nu mai era niciunul pentru el. „Eu, pentru anul 2026-2027, trebuie să-mi caut un loc de muncă în afara învățământului”, spune tânărul. 

Ca să nu te pierzi în proceduri, uite cum obține un profesor un post pe perioadă nedeterminată (click aici)

În timpul anului școlar se înscrie să susțină examenul de titularizare.

Susține proba scrisă în luna iulie și are nevoie de o medie peste 7 ca să poată concura pentru un post pe perioadă nedeterminată. 

Abia în august inspectoratele afișează listele cu ce posturi sunt disponibile. Adică ăsta e momentul în care ai dat examenul de titularizare cu folos sau nu. Dacă nu ai un post disponibil sau unul pe care să ți-l dorești (unele pot fi în alte localități), atunci mai dai titularizarea și anul următor și povestea se repetă. 

Munca cu copiii îl motivează pe Andrei, în ciuda salariului de 4.100 de lei pe care îl lua. „În București, chiriile unei garsoniere merg înspre 300-400 de euro, deci jumătate din salariu se duce pe chirie, mai avem încă un sfert care se duce pe utilități și alte nevoi”, explică tânărul profesor. 

Apoi, după acești doi ani de muncă, a putut să vadă toate neajunsurile din structurile de educație extrașcolară, cu fonduri tot mai puține. „Există și această delăsare, dorință ca aceste cluburi să nu mai funcționeze în viitor, să fie lăsate la voia sorții”, spune tânărul. 

Încăpățânat, vrea să se întoarcă totuși în învățământ. „Eu îmi doresc, dacă s-ar găsi și vreo soluție anul acesta. Dacă nu, trăiesc cu speranța că după noua programă, se vor adăuga posturi din 2028 pentru acea oră de Educație teatrală care va fi în trunchiul comun.

„Îi lăsăm cu ochii în ecrane?”

Magda* are o fetiță la Dans, la Clubul Școlar din Sectorul 2. O duce la aceste activități de la 6 ani, acum fata are 12. Copiii pregătiți la clubul școlar au obținut un titlu la campionatul național și are și participări internaționale. 

Magda este printre cei peste 10 mii de oameni care au semnat petiția publică „Salvează cercurile cu activități extrașcolare din cluburile și palatele copiilor”, chiar dacă orele fetei ei nu vor fi afectate direct. Dar alți copii de la CCS2 care fac dans modern vor trebui să pună pauză sau să meargă în privat, fiindcă se pierde o normă aici.

Pe parcursul atâtor ani de când își duce copilul acolo, vede beneficiile acestor activități: „Când vedem un copil pe scenă și spunem că dansează minunat, nu ne gândim și la cine e în spatele acestui copil? Profesorul le sărbătorește progresul, fiecare lucru mic pe care îl face mai bine, tot sprijinul pe care îl primește pentru reglarea emoțiilor. „Vrem să ni se explice de ce se vrea asta, pe cine ajută?”, spune Magda.

În plus, nu toți părinții își permit să plătească pentru cursuri extra pentru copiii lor, adaugă ea. Deși, ca și la școală, sunt gratuite și nu prea. „Da, noi nu plătim aceste cursuri, dar nu ți se pune nimic altceva la dispoziție. Adică, tot ce înseamnă drum spre competiții sau costume vine tot în sarcina părinților.”

Crede că aceste cercuri au nevoie de mai multă susținere, inclusiv financiară, nu de tăieri. „Dacă se continuă aceste măsuri se comite un rău asupra societății, fiindcă vedem că sunt tot mai puțini copii care merg către sport sau către o pasiune anume. Ce facem, îi lăsăm cu ochii în ecrane?”, spune ea. 

Amalia*, o altă mamă care a încercat activitățile de la cluburi, susține nevoia acestor lor pentru copii, dar crede că instituțiile care le oferă au clar nevoie de o reformă. Experiențele ei nu au fost prea plăcute. „Fata mea a fost la cercul de germană în care făceau prea puțină germană și în foarte scurtă vreme am primit pe grupul de Whatsapp invitația de la profesoară pentru meditații pentru intrarea la Colegiul Goethe”, povestește ea. Și-a înscris fata și la un curs de pian pe o perioadă scurtă într-un alt oraș din zona Moldovei. „Acolo erau 16 copii și ce făceau la cerc era să repete ceva, prin rotație, la pian. Îi venea rândul o singură dată pe activitate”, mai spune. 

„Ele trebuie clar să continue să existe, să fie susținute, dar trebuie să ne uităm și ce calitate oferă”, afirmă Amalia*. 

La ce discipline a pierdut norme Bucureștiul

Cor, Muzică ușoară, Muzică instrumentală, Pian, Orchestra populară, Dansuri moderne și Dansuri populare, Educație cinematografică și Artă teatrală, Cultură și civilizație franceză, Cultură și civilizație germană, Jocuri logice, Matematică aplicată în tehnica de calcul, Chimie experimentală, Tenis de masă, Judo, Baschet, Handbal, Pictură, Informatică, Dans sportiv, Educație civică, Jurnalistică. Toate aceste cursuri sunt afectate de tăierile de posturi. 

La discipline sportive, s-au tăiat norme de la: Autoapărare (Arte Marțiale, Karate), Șah, Judo, Atletism, Volei, Natație, Handbal, Baschet, Lupte libere, Lupte greco-romane, Badminton, Kaiac-canoe, Baseball, Haltere, Rugby / Rugby tag, Tenis de câmp, Gimnastică artistică, Tir.

„Aceste cercuri asigurau o alternativă la stat pe stradă”

Pe lângă norma lui Andrei de Teatru, la CCS2 se mai pierd norme de Pian, Machete modelism, Jurnalism și Protecția mediului. Adică, dintr-un total de 13 norme jumătate, se pierd 5 norme jumătate. 40% dintre posturi, cu alte cuvinte.

Dar dincolo de norme, în jur de 600 de copii nu vor mai avea parte de cursuri.

Printre acestea, trei cadre didactice aveau cursurile la plata cu ora, adică în jur de 30 de lei pe oră. „Nu veneau să predea pentru bani”, subliniază un profesor de la clubul Sector 2 care și-a dorit să rămână anonim. 

„Este o stare de spirit copleșitoare printre colegi. Unii nu știu ce să facă, iar ceilalți colegi care sunt titulari sunt amărâți pentru că își dau seama că pierd efectiv copiii pe care i-ar fi putut avea inclusiv la cercurile lor.”

Vede măsura ca o formă de abandon al statului față de copiii care au mai multă nevoie de sprijin. „Aceste cercuri asigurau o alternativă la stat pe stradă. Efectiv, îi lăsăm să îngroașe rândurile celor care se ocupă de alte lucruri. Asta este păcat. Copiii care veneau aici nu au o situație materială ca să-și poată permite să meargă în zona privată. Probabil pe această idee se merge, să împingem copiii spre privat”, mai spune profesorul. 

  • 40% dintre liceenii bucureșteni fumează, 68% au consumat alcool, 7% au consumat cannabis și 1% alte substanțe. În același timp, doar 20% fac o activitate de voluntariat și 23% fac sport în cadrul unui club, potrivit unei cercetări realizate anul trecut pe 60 de licee din București. 

Mai mult, profesorul vede în aceste măsuri încă un ghiont spre desființare, chiar dacă nu este folosit oficial cuvântul. „Eu nu știu dacă o să mai reziste prea mult aceste grupuri, pentru că, odată cu posturile, pierd și elevi și apoi își vor pierde personalitatea juridică. Adică mai vine un val de tăieri. Efectiv, la asta se va ajunge, să vor desființa. Sau mă rog, vor zice că se comasează, nu se taie postul, se îngheață”, explică el sensurile vocabularului oficial. 

„Interesul copilului nu a fost luat în calcul absolut deloc”

La Clubul Școlar Sector 3 (CCS3) au dispărut patru norme jumătate: dans popular. orchestră populară, cor/grup vocal, baschet și handbal. Dintr-un total de 14 norme și jumătate. Unii copii vor fi direcționați către alte cercuri, dar sunt alți copii care vin de ani de zile și nu vor mai avea loc. În total, 450 de copii sunt în această situație. 

Economia realizată? „2 lei!”, glumește amar o profesoară de la CCS3, care a vrut să rămână sub anonimat. Majoritatea acestor norme erau date la plata cu ora. Luau în jur de 2.000 de lei pe lună, „dar veneau cu drag să lucreze cu acești copii”.

Intră și ea în vocabularul subversiv al autorității. Se vorbește despre „interesul copilului”, dar „interesul copilului nu a fost luat în calcul absolut deloc”, spune, „copii care nu au posibilitatea să meargă la privat”.

În Sectorul 3, cel mai populat din București, nu reușea să acopere cererea. „În momentul în care am dat drumul la înscrieri, în prima oră am avut deja 400.” Nici nu vrea să se gândească cum vor fi următoarele runde de înscrieri. 

Au tăiat „noaptea ca hoții”

Avem 57 de bazine de înot în rețeaua școlară în total în toată țara, din care 18 în București. O creștere totuși de 40% față de acum 20 de ani. Anul ăsta s-au scos la concurs în București trei posturi de Natație. 

Ștefan Giui Jr. a verificat lista pe 3 august: două posturi la Clubul Sportiv Școlar nr. 2, unul din ele vacantat doar pe un an, și unul la Colegiul Național „Emil Racoviță”. Când a revenit la listă o săptămână mai târziu a constatat că toate posturile de la cluburile sportive școlare dispăruseră - 0 ore. 

„Mi s-a ridicat așa un pic tensiunea, m-a deranjat foarte mult chestia asta, pentru că nu există nicăieri niciun comunicat, nici al Ministerului Educației și Cercetării, nici al Inspectoratului Municipiului București, prin care aceștia să justifice tăierile între etapele de repartizare”, spune Ștefan.  

Profesorul a mers în ședință publică și a obținut postul de la „Racoviță”, dar tot i s-a părut nedreaptă situația. A adunat documentația și a făcut petiții pentru toate instituțiile implicate. Ministerul Educației i-a spus că inspectoratul școlar e responsabil, iar Inspectoratul i-a răspuns că „aceste posturi au fost reduse în baza ordonanței 7 pe 2026, articolul 49”. 

„Este complet ilegală această bază pe care ei și-au întemeiat tăierile, nu au adus niciun fel de argument. Trebuiau să pună la dispoziție o hotărâre a Consiliului de Administrație, o notă de ședință, ceva scris care să justifice de fapt tăierile”, povestește Ștefan. 

Ștefan este determinat să meargă în instanță și pentru a face asta, are nevoie de un act administrativ care să justifice punerea în aplicare a ordonanței de urgență. 

„Au tăiat în carne vie, n-au mai stat la discuție cu nimeni. Asta ca noi, candidații, profesorii care am susținut examenul de titularizare, nemaivăzând posturile pe liste, să fim descurajați să mergem în ședință și să ne cerem drepturile”, crede Ștefan. 

El a mai găsit o scăpare - Ordonanța zice că hotărârile în baza cărora se fac tăierile să fie realizate până pe 1 iulie, doar că era deja august când inspectoratul a făcut publică lista redusă de posturi. 

„Noi ne-am trezit în fața unui ecran de laptop că nu mai ai ce să faci! Dosarul în instanță va merge înainte, dar vătămarea s-a produs, adică colegii mei n-au mai putut accesa aceste posturi. O să vină inspectoratul și o să spună, «păi, domne, în ședința publică nu s-au prezentat, n-au mai venit, au fost absenți». Păi, n-au mai venit colegii mei pentru că ați tăiat noaptea ca hoții.”

Ștefan a intrat în învățământ de 10 ani. Se mândrește că a putut să urmărească grupele sale de natație și să-și ducă elevii cu care lucrează de la inițiere, până la avansat și performanță. O singură catedră deservește în jur de 100 de copii. Aici e pierderea, crede profesorul. 

„Sportul de performanță este afectat critic. Acel copil care poate nu are bani, nu are familia capacități financiare, putea să vină și să-și dezvolte abilitățile la aceste cluburi.”

Școala9 a cerut explicații de la Inspectoratul Școlar al Municipiului București și până la publicarea articolului nu a venit cu un răspuns.  

Un părinte din Constanța a salvat ziua  

Era final de iunie când Dan Marian Vrană primea decizia Tribunalului Constanța care suspenda deciziile Inspectoratului Școlar Constanța de a reduce 7 posturi jumătate de la cluburile și palatul copiilor. 

Vrană are un băiat de 14 ani care de-a lungul timpului a fost înscris la cercurile de robotică, la fanfară și înot. A înființat Asociația Părinților Palatul Copiilor Constanța fiindcă a vrut să sprijine activitățile extrașcolare. 

Când a văzut în aprilie decizia de reduceri de posturi care ar fi afectat 1.125 de copii, nu a stat mult pe gânduri. „Am reacționat ca omul normal, întâi cu cerere către Inspectoratul Școlar Județean. Mi-au răspuns povești pe câmpii. Și după aia am intrat în procedura juridică”, povestește el pentru Școala9. 

După câteva luni a câștigat suspendarea deciziei până la soluționarea definitivă a procesului pe fond și în opinia sa, acela era momentul în care autoritățile ar fi trebuit să dea înapoi. „Poți foarte simplu ca hotărârile respective de consiliu de administrație să le revoci, vezi că instanța spune că n-ai dreptate, aia e. Dar tu continui! Blochezi niște oameni să ocupe posturile alea și nu-ți pasă efectiv de o mie și ceva de copilași care nu mai beneficiază de cursuri”, spune părintele. 

A pus din nou presiune ca posturile să fie făcute publice și profesorii să poată veni să le ceară în ședința publică. Mai mult, Asociația lui Vrană, cu avocatul Alexandru Bajdechi, a mai deschis o acțiune în instanță care să suspende tăierea posturilor până la soluționarea finală a cauzei. 

„Păi, dacă tu nu le scoți la concurs, cine să le ia? Oricum, toți fac asta din pasiune, că nu stau probabil în 20 de lei, cât e plata cu ora, că mai mult îi costă benzina să vină la serviciu”, mai spune Vrană.

Părintelui i se pare decizia cu atât mai absurdă, cu cât în Constanța, cererile de înscriere pentru activități sunt, în fiecare an, de zece ori mai numeroase decât oferta de 3.000 de locuri. 

Andreea Archip

editoare coordonatoare

Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala 9, în cei 20 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu. 

CUVINTE-CHEIE

palatul copiilor clubul copiilor tăieri ordonanța trenulet activitati extrascolare