Avem astăzi la doi pași de noi un alt război, după 80 de ani de pace în Europa, timp în care abia am avut vreme să digerăm tot răul și tot întunericul venit din discriminare, xenofobie și antisemitism. Am citit jurnalele unor tinere evreice, victime ale unuia dintre cele mai cumplite episoade din istoria recentă - Holocaustul. Lecturi terifiante, dar necesare. A studia fenomenul Holocaustului înseamnă a explora poveștile mânate de curaj, speranță, reziliență pentru ca rasismul să devină un arhaism.
Fiindcă nu i s-au echivalat studiile, un tânăr irakian a luat-o de jos în școala românească și, acum, când are 17 ani, a ajuns în clasa a cincea. Povestea ambiției lui de a răzbi, spusă pentru Școala 9, este parcursul, în oglindă, al copiilor români care merg, alături de părinți, spre Vest, în sisteme de educație care le dau o șansă mai bună de viață. Ne uităm la Hassan și ne vedem pe noi. Astăzi, primul episod.
De la „Luceafărul” pe care l-a învățat pe de rost fără să-și dea seama, de plăcere, la momentul în care „Floare albastră” a ajutat-o să treacă peste pierderea mamei și apoi la „Glossa” pe care a despicat-o în patru alături de studenții din SUA. Profesoara la Pace University Cătălina Florescu atinge, de Ziua Națională a Culturii, o temă esențială: se poate pune graniță între „xenofobul și rasistul Eminescu” și opera sa lirică?
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
