Pandemia și războiul din Ucraina au amplificat anxietatea, iar izolarea socială a accelerat radicalizarea politică, mai ales în spațiul digital. 34% dintre tinerii între 18 și 29 de ani ar vota cu partide naționaliste, conform unui sondaj INSCOP. Profesorul Mircea Miclea explică popularitatea naționalismului prin lipsa de siguranță, care îi împinge pe oameni să caute o ancoră în lideri și ideologii autoritare. Astfel, devin tot mai dispuși să renunțe la libertatea democrației în schimbul unei promisiuni vagi de stabilitate.
În ultimii ani, educația istorică a creat tot mai multe dezbateri și controverse. Elevii de la filologie, care vor începe liceul în anul școlar 2026/2027, nu vor mai susține proba obligatorie de istorie la examenul de bacalaureat, conform Legii Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023. În plus, elevii de la profilul real nu vor mai studia istoria în ultimii doi ani. Facultatea de Istorie din București și-a exprimat „dezacordul profund”, argumentând că reforma îi va face pe tineri susceptibili la discursuri „xenofobe, rasiste și bazate pe falsuri și irațional”.
Comunicatul a menționat și materiile noi prevăzute în lege – „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România”. Instituția a argumentat că materiile noi sunt „deservite [elevilor] prin neintegrarea într-o abordare sistematică a istoriei generale [universale]”. Legea nr. 198/2023 fixează o direcție diferită față de Consiliul Europei, care susține integrarea istoriei naționale în contextul european și global în Recomandarea Rec(2001)15.
Profesoara Anemaria Soreață s-a născut în Alexandria și a intrat în învățământ în urmă cu 29 de ani. S-a titularizat prin concurs la Colegiul Național „George Coșbuc” din București. În prezent, are gradul I în învățământ și predă la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”.
Școala9: Cum v-a fost predată istoria în liceu?
Anemaria Soreață: Ne erau dictate lecțiile. Dacă nu ne erau dictate ca să scriem și să luăm notițe, exista prelegerea, adică profesorul vorbea. Pe urmă, eram ascultați, ridicați în picioare și povesteam pe de rost. Nu existau întrebări complementare să vadă profesorul dacă am înțeles. Pur și simplu turuiam. Și mi-am dat seama că nu-mi place, pentru că mi-era inconfortabil să mă ridic în picioare și să povestesc lecția.
Apoi, am avut norocul să cunosc un profesor în clasa 12-a cu care am făcut pregătire pentru admitere la facultate. Profesorul acela avea o metodă diferită. M-am dus la prima oră de meditație și m-a întrebat: „Ai învățat?”/ „Da.”/ „Ai înțeles tot?/ „Tot.”, „Ce înseamnă cuvântul ăsta?”. Și a pus degetul pe un cuvânt pe care nu o să-l uit niciodată: „epurare”. Mi-a fost rușine că nu am știut, însă am înțeles că istoria nu se învață prin memorare.
„Nu am avut o istorie a românilor integrată în istoria universală”
- Pe ce detalii din programa actuală se pune cel mai mare accent?
- Era nevoie de schimbarea programei, eu mi-am dorit-o mult. Însă am fost și dezamăgită. Dacă eu, în perioada comunistă și post-decembristă, am învățat la școală istoria universală, separată de istoria românilor, mi-a fost foarte greu ca profesor de istorie să conștientizez că Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei, a fost contemporan cu Ludovic al XIV-lea. Am descoperit singură prin cercetări, pentru că eu nu aveam formată din școală o mentalitate în care să consider că ce se întâmplă la noi este în tandem cu ce se întâmplă în Europa. Nu am avut o istorie a românilor integrată în istoria universală.
- Aș adăuga aici că vorbim și de un decalaj istoric în Europa de Est.
- Da. Și atunci nu te mai consideri victima istoriei. Înțelegi de ce a existat decalajul. Numai că, spre surprinderea mea, viziunea asta nu au mai păstrat-o prin programa de clasa a noua. Și asta arată clar că se va merge în direcția asta. Istoria universală va fi studiată separat de istoria românilor. De ce? Care este scopul? Programul european zice așa: „Rolul disciplinării școlare este acela de a dezvolta acele competențe și de a promova valori și atitudini care contribuie la consolidarea democrației ca valoare a societății secolului al XXI-lea”. Adică eu vin cu o mentalitate național-comunistă prin conținuturi, dar am o notă care îmi spune să integrez predarea istoriei în valorile europene. Este foarte rău pentru că trăim într-o perioadă în care avem acest curent politic al suveraniștilor. Și noi ne considerăm victimele turcilor, fanarioților, rușilor…
- Considerați că mentalitatea aceasta se creează prin faptul că se accentuează rolul domnitorilor medievali, precum Ștefan cel Mare?
- Da. Este iar mentalitatea comunistă, pentru că Lucian Boia are o carte, numită „Miturile comunismului”, și scoate în evidență de ce unele personalități sunt studiate mai mult decât celelalte. Dar asta este mentalitatea comunistă, care își are originile în secolul al XIX-lea, când pe curentul romantic se încearcă formarea unei identități naționale.
Cum faci o gândire națională? Exagerând rolul unor personalități spre deosebire de altele
- Și devin mituri fondatoare.
- Exact! Simt că ne întoarcem la perioada comunistă cu mentalitatea asta. Pentru că noi ar trebui să înțelegem că a fost o etapă și ar trebui să mergem pe o abordare mai deschisă. Hai să-l păstrăm pe Ștefan cel Mare, dar l-aș integra cu cine a fost contemporan în perioada lui? Ce se întâmpla în perioada respectivă? Am foarte mulți elevi care spun: „Doamnă, din [clasele] unu-patru am auzit că suntem cei mai buni, cei mai tari. Nu ne place istoria românilor”. Ei spun că nu le place istoria românilor în contextul ăsta în care se exagerează. Și nu-i normal în secolul XXI să ne întoarcem la mentalitatea de secol XX.
Curentul suveranist s-a dezvoltat tocmai pentru că noi nu am integrat în mentalitate faptul că ne-am dorit să facem parte din Uniunea Europeană și că avem o identitate națională care trebuie integrată în contextul european, nu merge pe separatism.
„500 de ani de robie nu pot fi șterși în 30 de ani de democrație”
- Iar mentalitatea naționalistă implică și omiterea unor adevăruri istorice mai puțin flatante, precum robia romilor. De ce considerați că a fost mult timp exclusă din materie?
- Pentru că nu vrem să înțelegem lumea de lângă noi. Eu am predat un opțional de istorie a minorităților care le-a plăcut foarte mult copiilor, dar noi nu vrem să înțelegem că și romii sunt oameni. Ne gândim doar la aspectele negative. Dar nu înțelegeți că 500 de ani de robie nu pot fi șterși în 30 de ani de democrație? Și că, ok, au persoane agresive printre ei, dar le avem și noi? Sunt românii doar etnici români? Sau sunt și armeni, greci sau evrei?
Adică noi ar trebui să vedem România ca pe o mică Uniune Europeană.
- Considerați că materiile noi despre comunism și Holocaust îi ajută pe elevi să înțeleagă pericolele extremismului?
- Da. Pe elevii mei îi ajută și le place. Eu la început am fost sceptică, mie nu mi-a plăcut cuvântul obligatoriu. Deci nu prea mi-a plăcut chestiunea asta, pentru că, așa cum am spus, 14 ani educată în comunism, tot ce înseamnă obligatoriu îmi dă fiori. Pe urmă, mi-am dat seama că mulți profesori nu abordează Holocaustul și comunismul din programă. Din diferite motive. Uneori nici nu ținea de ei pentru că, materia fiind stufoasă, nu-ți ajungea timpul. Așa îi obligă pe toți să abordeze aceste informații.
Partea cea mai tristă este că mentalitatea nu se schimbă. Sunt în continuare profesori de istorie care le spun copiilor că în perioada comunistă au existat și lucruri bune. Este foarte greu pentru mine să accept acest lucru. Pentru că, într-un regim totalitar, eu ca profesor de istorie, nu am voie să spun că există și rele. Într-un regim totalitar nu există lucruri bune pentru că tot ce se întâmplă este pentru controlarea oamenilor. Trebuie să fim foarte atenți la cuvinte. Care sunt valorile pe care tu, ca profesor de istorie, ca istoric, ca societate, le formezi?
- Multe persoane, printre care și eu, nu au prins reformele programei, precum materia despre Istoria Holocaustului. Ce învață elevii la acest curs?
- În primul rând, te învață niște atitudini. Și aceste atitudini sunt de respect față de celălalt.
Apoi, se pornește pe istoria evreilor. Cine sunt acești oameni care sunt huliți de-a lungul istoriei? Ce este acest curent care astăzi e reluat? De fiecare dată în istorie au existat etape de reluare a antisemitismului. Când sunt reluate? Când, din punct de vedere economic, societatea o duce rău. Și atunci se caută un țap ispășitor.
Dacă nu dai vina pe evreu, dai vina pe rom. Este vorba de imaginea celuilalt. Celălalt este de vină. Celălalt trebuie să aibă un nume.
Pentru că eu, predând istoria evreilor, îi întrebam pe copii - vedeți vreo diferență între istoria lor și a noastră? Nu o văd predată ca pe o disciplină în care trebuie să spun că unii sunt superiori altora, ci hai să-i înțelegem și pe ei. Și este nevoie în momentul acesta, pentru că discursul antisemit este reluat.
- Aș mai adăuga aici faptul că istoria evreilor este importantă și pentru că Ion Antonescu a făcut un Holocaust în Al Doilea Război Mondial, dar a rămas o figură îndrăgită.
- El este considerat cel mai mare român. El și Ștefan cel Mare.
Nu ne cunoaștem istoria. Nu vorbim despre pogromul de la Iași sau despre mișcarea legionară de pe Calea Moșilor.
Vreau să spun un lucru care m-a șocat. Eram la o biserică în Noaptea Învierii. În fața mea era un tânăr care avea un tricou cu o figură pe el. Din momentul în care l-am văzut, mi-am dat seama că este Corneliu Zelea Codreanu. Aceste curente prind foarte bine la tinerii care văd că lucrurile nu merg bine în societate și atunci sunt prinși în acest joc.
- Da, pentru că e comod pentru o persoană vulnerabilă la propaganda fascistă să i se spună că evreii sau romii sunt de vină pentru probleme sale...
- Da! Pe de altă parte, nu sunt de acord nici cu simbolurile comuniste. Mi se pare trist să văd filmele regizate de Sergiu Nicolaescu la televizor, pentru că mențin nostalgia perioadei comuniste. Oamenii nu le înțeleg. Nu-și cunosc istoria și, ca atare, sunt supuși unor mesaje fie antisemite, fie procomuniste.
Istoria ne arată că tinerii sunt cei mai vulnerabili, neavând cunoștințele și experiențele de viață. Se duc foarte ușor după un lider carismatic. Cred că rolul istoriei este mult mai important acum decât ne imaginăm...
- Conform unui sondaj realizat de INSCOP anul trecut, 42% dintre tineri votează cu partide suveraniste. Credeți că programa influențează simpatia pentru extremismul de dreapta?
- Da, pentru că există profesori care se implică emoțional într-un subiectivism care nu ar trebui să existe. Când predau despre democrație și totalitarism, primul lucru pe care îl fac este să le zic copiilor: „Valorile democratice sunt astea, valorile totalitare sunt astea”. Le spun ce înseamnă democrație și totalitarism. Profesorul poate să-și păstreze obiectivitatea doar mergând pe principii și pe valori. Mentalitatea profesorului este cea care determină schimbarea în sistemul de educație.
Am avut norocul să-l cunosc pe Neagu Djuvara. Venise la întâlnirea unor foști deținuți politici, unde am fost dusă de o doamnă, Aurora Dumitrescu. Djuvara s-a ridicat în picioare și a zis: „Istoria nu are cum să fie obiectivă, pentru că nu este o masă inertă”. Istoricii sunt oameni și atunci trebuie să aibă valori democratice.
Profesorul influențează modul de gândire al copilului, îl face să analizeze, să-și dorească să se descopere mai mult și să aibă o atitudine civică.
Textul este o transcriere a interviului, editat pentru concizie.
EDITAT DE PATRICIA CÎRTOG
