Nu ți-ai mai schimba telefonul la fiecare trei ani de dragul mediului? Provocarea unui expert în economie circulară

Nu ți-ai mai schimba telefonul la fiecare trei ani de dragul mediului? Provocarea unui expert în economie circulară

Aproape 40% dintre români își schimbă telefonul o dată la 2-3 ani, cam atât de des își înlocuiesc și periuța de dinți sau pieptenele de păr. După ce nu mai sunt utilizate, cele mai multe dintre acestea ajung la gunoiul care poluează și crește emisiile de dioxid de carbon, ducând la încălzirea globală. Un ceh pasionat de sustenabilitate vede o lume în care aceste deșeuri nu rămân deșeuri, ci sunt refolosite și își găsesc o nouă viață prin alte întrebuințări.

13.11.2023

de George Herlaș

E ca atunci când bunica nu arunca mâncarea alterată, ci o dădea animalelor sau când nu arunca vasele de plastic, ci le transforma în ghivece de flori sau de răsaduri. Acesta e principiul după care funcționează economia circulară, doar că schimbările trebuie să se întâmple mai ales la nivel macro, de la marile industrii, companii, în care statul încurajează astfel de politici. 

  • Climate Change Summit 2023 din București a reunit specialiști în sustenabilitate, activiști de mediu, think tank-uri de protejare a mediului sau politicieni. Una dintre cele mai dezbătute teme a fost economia circulară, definită ca un nou stil de a trăi, fără a mai produce deșeuri. 

De ce este economia circulară un subiect de interes

Vojtech Vosecky a fost unul dintre speakerii care au vorbit despre economia circulară, fiind co-fondatorul Institutului de Economie Circulară. Vosecky locuiește în Praga, unde consiliază administrația orașului pentru obiectivul de atingere a neutralității de dioxid de carbon până în 2050, obiectiv asumat și de țara noastră. 

Vojtech Vosecky la Climate Change Summit 

Asumarea neutralității emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 este un obiectiv propus la nivelul Uniunii Europene, prin care cele 195 de state care au semnat acordul doresc limita încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, cât este acum;

„Cred că economia circulară este calea. Și, în teorie, nu este atât de dificil. Economia circulară promite o lume fără deșeuri”, explică Vosecky.

Felul în care trăim azi, cu o economie liniară, este în strânsă legătură cu încălzirea globală. Ziua de 21 octombrie a fost cea mai caldă dată din această lună de când se fac măsurători în România, potrivit declarației meteorologului Andrei Meda pentru Radio România Actualităţi.

O mașină stă parcată 93% din timp, iar un burghiu este folosit 5 minute

Cehul explică faptul că în toate sectoarele se produce risipă - de la construcții, la hrană, la mobilitate. În zilele noastre, o mașină stă parcată 93% din timp, pe când un burghiu este folosit aproximativ cinci minute. Și totuși, oamenii încă produc mașini și burghiuri care au o viață scurtă și se transformă în deșeuri. 

Vojtech oferă și alte exemple: „30% din toate spațiile de birouri din San Francisco sunt goale, în New York 20%, iar în Paris 15%”.

„Tot ce vezi în jurul tău, hainele, telefonul, ceasurile vor deveni mai devreme sau mai târziu deșeuri. Și adesea se întâmplă asta prea curând”, explică el. Iar deșeurile ajung la gropi de gunoi, în ape, unele sunt arse, iar o parte redevin utilizabile.

„Reciclarea este doar unul dintre multele instrumente importante”

În prezent, populația lumii urmează un curs al economiei liniare, adică produce, utilizează, apoi aruncă. Și asta se întâmplă de peste 2.000 de ani.

„Trebuie să devenim mai inteligenți în ceea ce privește modul în care ne tratăm resursele planetare”, spune Vojtech Vosecky, care crede că economia circulară este soluția pentru a opri emisiile de dioxid de carbon și pentru a încetini schimbarea climatică.

Vojtech face diferența între economie circulară și reciclare: „Reciclarea este doar unul dintre multele instrumente importante din cutia de instrumente a economiei circulare”.

Specialistul a creat o listă de exemple și sfaturi despre ce înseamnă economia circulară aplicată în viețile noastre:

  • Prelungirea duratei de viață a lucrurilor deja existente

„Göteborg, orașul în care locuiesc acum în Suedia, vrea să fie un oraș neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2035. Dar, în același timp, are o problemă, deoarece trebuie să construiască aproximativ 80.000 de apartamente noi în aceeași perioadă”, spune Vojtech.

Soluția găsită a fost aceea de a găsi „spații de birouri goale, fabrici goale sau terenuri dezafectate” pe care să le gândească ca apartamente. „Göteborg va oferi acele 80.000 de apartamente fără să construiască nimic nou” spune el. Și în acest fel orașul va atinge ambele obiective, și de livrare a locuințelor, și de atingere a neutralității.

  • Reproiectarea sistemului 

Exemplul dat de ceh în acest caz sunt bateriile folosite pentru vehicule a căror cerere este estimată să crească cu 30% în fiecare an. 

„Bateriile sunt fabricate din anumite metale și minerale foarte, foarte rare. Unele dintre ele, cum ar fi cobaltul, sunt exploatate în condiții oribile în Africa. Și partea cea mai rea este că acele baterii pe care le vedeți astăzi nu pot fi reparate”.

Totuși, Vosecky dă exemplul unui start-up care a găsit o modalitate de prelungire a vieții bateriilor de mașini: „Puteți să vă abonați la ele, să le închiriați, să le plătiți pe kilometru parcurs”.

  • Armonizarea cu natura

Specialistul în economia circulară exemplifică acest sfat cu agricultura sustenabilă, care a fost condiție pentru a da în folosință 16.000 de hectare de teren ale orașului Praga. 

„În 2019, am spus că oricine dorește să închirieze aceste 16.000 de hectare trebuie să respecte principiile eco-certificate, cum ar fi rotația culturilor, utilizarea îngrășămintelor organice în locul celor minerale”. 

Impactul pozitiv a acestei decizii a putut fi observat imediat: „Păsările s-au întors, insectele s-au întors și, în plus, am început să producem hrană sănătoasă pentru comunitățile noastre locale”.

  • Faceți mai mult cu mai puțin 

Pentru această parte a economiei circulare, cehul dă exemplu o afacere românească, Bonapp Eco, care dorește reducerea risipei alimentare. Libertatea a explicat cum funcționează această afacere: produsele partenerilor care nu sunt vândute pe parcursul zilei, apar în aplicație spre sfârșitul zilei și pot fi cumpărate la un preț mai mic. În acest fel, ele nu se mai aruncă. 

  • Reutilizarea spațiilor 

„Ați văzut vreodată un zgârie-nori reutilizabil? Eu nu, până de curând, în Sydney, la Quay Quarter Tower, unde dezvoltatorul a decis să renoveze zgârie-norii existenți păstrând cât mai mult posibil din structurile originale. Și au reușit să refolosească aproximativ 62% din pereții clădirii originale și 98% din structurile originale ale pereților de bază”, explică Vojtech.

În România, piața imobiliară este în continuă ascensiune. În anul 2022 în România s-a bătut un nou record la numărul de apartamente noi construite, peste 73.000, potrivit Ziarului Financiar. În ceea ce privește zona business, numărul de birouri noi livrate s-a redus la jumătate în 2022, față de 2021, scrie Wall-street

  • Recuperarea valorii din materiale la sfârșitul vieții lor

Vosecky dă exemplul companiei Renault care „este un campion al recondiționării în lumea auto globală. Preiau înapoi vechile motoare, turbine sau cutii de viteze și le recondiționează împreună cu o serie de parteneri din depozite regionale sau rețele primare. Au reușit să creeze același produs, de aceeași calitate”.

„Am ceva care este stricat și pot să-l repar? Poate gaura din pantaloni? Fă-o!”

„Prevenirea este esențială. Toată lumea vorbește despre reciclare. Dar acesta este doar sfârșitul problemei. Trebuie să ne dedicăm 80% din atenție și bani pentru a nu produce deșeuri”, mai explică specialistul în economie circulară.

Deși focusul speech-ului lui Vojteck Vosecky a fost preponderent îndreptat spre ceea ce pot face companiile pentru tranziția către o economie circulară, el explică și ce pot fac oamenii în nume personal: „Gândiți-vă înainte de a cumpăra: am deja asta? Pentru că dacă da, nu-l cumpărați. Am ceva care este stricat și pot să-l repar? Poate gaura din pantaloni? Fă-o! Pot să-l cumpăr la mâna a doua? Dacă da, atunci fă-o. Pentru că așa poți face ceva bun pentru planetă”.

Foto: Climate Change Summit

George Herlaș

reporter

George Herlaș este student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și s-a alăturat echipei Școala 9 pentru că spune „da" oricărei provocări. Prin jurnalism, vede o misiune de a aduce valoare cititorilor și întregii comunități.

CUVINTE-CHEIE

economie circulara sustenabilitate emisii carbon reciclare climate change summit

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile