Proiectele de lege pentru învățământul preuniversitar și universitar vor intra mâine în dezbatere publică pentru 35 de zile și după completările făcute, acestea vor intra în Parlament. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a făcut publice cele mai importante modificări propuse.
Inspectoratele școlare devin direcții județene
„Legea 1, în vigoare acum, a avut foarte multe lucruri bune, dar din păcate nu a fost însoțită de o arhitectură de sistem care să susțină implementarea acelor proiecte”, a spus Cîmpeanu. Astfel, vor fi reformate sau înființate noi structuri, „instituții puternice care să fie capabile să pună în practică operaționalizarea noilor schimbări.”
- Inspectoratele școlare vor fi reorganizate și devin Direcții publice pentru învățământul preuniversitar, în care vor fi comasate Centrele județene de resurse și asistență educațională;
- va fi înființată Autoritatea națională pentru inspecție școlară și asigurarea calității (ANISAC) în subordinea Ministerului Educației, prin reorganizarea Agenției Române de Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Noua structură va avea pe lângă atribuții de asigurare a calității pe care anterior le avea ARACIP și atribuții de inspecție sistemică care nu se vor mai suprapune cu verificările făcute de inspectorate;
- Casele Corpului Didactic vor căpăta o altă structură și denumire. Va fi un Centru național de dezvoltare și formare în cariera didactică, cu structuri la nivel județean;
- Se reorganizează Institutul de Științele Educației și Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, care fuseseră comasate acum doi ani;
- Va exista Unitatea Executivă dedicată Învățământului Preuniversitar, pe modelul celei din universitar, pentru asistență tehnică și digitalizare, care va putea lucra inclusiv cu experți externi. Aceasta va gestiona toate platformele digitale ce vor fi înființate prin noua lege;
- Centrul Național de Excelență va fi o structură de susținere a excelenței și performanței;
- Va exista un Centru național de educație incluzivă cu atribuții inclusiv în desegregarea din sistem;
- Se înființează Corpul managerilor educaționali din care vor face parte mentori pentru directorii de școală la început de carieră și care va dezvolta politicile publice în management educațional. Pentru prima dată este menționat în lege posibilitatea de încetare a mandatului unui director de școală dacă ANISAP constată că nu s-au îndeplinit standardele de calitate.
- Școlile vor avea și un director administrativ. Modul de recrutare a managerilor școlari va fi diferită. Aceștia vor trece printr-o evaluare motivațională în fața unei comisii de concurs, o proba scrisă și un interviu.
Evaluarea elevilor: colegiile naționale vor putea să organizeze examen de admitere
Cadrele didactice vor fi obligate să completeze portofolii educaționale pentru fiecare copil, care vor cuprinde rezultatele înscrise în catalogul electronic, evaluările periodice și recomandări de recuperare, toate diplomele obținute de elevi. Portofoliul național a fost inclus și în actuala lege aflată în vigoare, dar care nu s-a și aplicat.
Educatorii, învățătorii și profesorii vor trebui să completeze rapoarte de evaluare ale copiilor. În învățământul primar se vor acorda calificative, iar de la clasa a V-a elevii vor primi note. Din 2023, la Muzică, Desen și Educație Fizică nu se mai pun note până la 10, ci calificative.
Se vor susține în continuare evaluări naționale la clasa a doua, a patra și a șasea.
Se schimbă și admiterea la liceu. „Acei elevi care intră în clasa a șaptea în toamnă vor putea, peste un an să susțină un examen, colegiile naționale vor avea această posibilitate. Prin aceste examene vor putea să-și selecteze 90% dintre elevi. 10% dintre locuri vor rămâne pentru a fi ocupate în urma evaluării computerizate”, a explicat Sorin Cîmpeanu.
Profesorii colegiilor care vor decide să organizeze examene vor trece printr-o pregătire specială pentru evaluarea subiectelor de admitere.
Examenul de Bacalaureat va avea:
- o singură probă scrisă de evaluare a competențelor de bază pentru disciplinele din trunchiul comun: română, matematică, științe ale naturii, istorie, geografie, socio-umane, la care elevii ar trebui să ia minimum 6;
două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și vor fi verificate competențele de bază B1; - o probă de evaluare a competențelor digitale, în raport cu standardele europene;
- probă la limba și literatura maternă, minimum 6 pentru promovare;
- o probă scrisă facultativă care nu va condiționa promovarea la Bac, va avea rolul însă de a-l ajuta pe elev să-și demonstreze nivelul de excelență pentru piața muncii sau domeniul ales la admitere.
Debutul în profesia didactică
Profesorii vor avea o perioadă de stagiatură de un an, timp în care aceștia vor avea un mentor, vor face practică în școli și vor putea asista la orele cadrului didactic care îi ghidează. Profesorii mentori vor fi plătiți în plus pe lângă salariul de bază și vor putea avea norma didactică de 14 ore. La fel, debutanții vor putea avea norme de 12 ore.
Tinerii vor fi încurajați să intre în sistem și prin salarizare, care va crește cu 43%, adică un debutant va avea salariul mediu pe economie, astăzi în jurul sumei de 3.600 de lei.
Va fi schimbat modul de organizare a titularizării, care va rămâne la nivel național, însă va fi posibilă titularizarea pe post și pentru un număr de ore mai mic decât norma didactică de 18 ore. „Începând cu anul viitor, vor fi scoase la concurs și acele posturi care sunt de 11-12-16 ore, deci chiar dacă nu au 18 ore.
Va exista o platformă dedicată carierei didactice, unde vor exista portofoliile profesionale ale tuturor cadrelor didactice și va fi definit profilul profesional al fiecărui cadru didactic pe fiecare nivel, preșcolar, primar, gimnazial, liceal.
De asemenea, un nou curriculum pentru primar și gimnazial va fi gata până în septembrie anul viitor și vor fi revizuite planurile cadru. Din 2030, învățământul obligatoriu va începe de la grupa mică de la grădiniță.
