
Adina Rosetti este scriitoare, jurnalistă și co-fondatoarea De Basm (Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți). Și, nu în ultimul rând, mama Clarei și a lui Anton. A publicat mai multe volume de proză pentru adulți și pentru copii, iar în iunie i-au apărut „Povestea kendamei pierdute” (Ed. Arthur) și „Aiurea-n tramvai. Aventurile lui Anton în Țara Cuvintelor Anapoda” (Curtea Veche Publishing). adinarosetti.ro

Lucrările a aproape 3700 de absolvenți de clasa a opta din Dâmbovița au fost corectate online. Proiectul pilot al Ministerului Educației a vrut să vadă dacă evaluarea digitalizată se va putea extinde în toată țara. Asta după ce anul trecut s-a înregistrat un număr record de contestații, peste 20 de mii, în unele cazuri cu diferențe de 3-4 puncte între nota inițială și cea finală. În Dâmbovița au fost în 2021 248 de contestații, o rată de promovare de aproape 73% și 8 note de zece. Anul ăsta promovabilitatea a crescut la aproape 77%, dar notele n-au mai fost atât de bune. „Nu am avut o notă de 10 la română în tot județul”, spune o mamă în poarta Școlii gimnaziale „Coresi” din Târgoviște, venită să depună contestație pentru fiica sa.
În funcție de instituția de învățământ, profil, profesori, un elev din România poate petrece chiar și patru-cinci ore pe zi rezolvând teme. Asta la capătul a unei zile de școală de alte cinci-șase ore. Un ordin de ministru din 2016 spune că temele pentru acasă nu trebuie să depășească două ore pe zi. O sută de elevi între 14 și 19 ani au răspuns la un chestionar realizat de Școala 9. Am aflat că munca suplimentară acasă este considerată necesară de adolescenți, dar n-ar strica să fie într-o cantitate mai mică.
Am spus de mai multe ori că, cel mai probabil, zece cărţi bine alese, bine citite şi bine asimilate ar fi suficiente pentru a construi o bază teoretică solidă pentru un (viitor) profesor. Aşa că mi s-a cerut să le spun pe nume şi voi proceda ȋn consecinţă.