
Adina Rosetti este scriitoare, jurnalistă și co-fondatoarea De Basm (Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți). Și, nu în ultimul rând, mama Clarei și a lui Anton. A publicat mai multe volume de proză pentru adulți și pentru copii, iar în iunie i-au apărut „Povestea kendamei pierdute” (Ed. Arthur) și „Aiurea-n tramvai. Aventurile lui Anton în Țara Cuvintelor Anapoda” (Curtea Veche Publishing). adinarosetti.ro

În plin război, acum o sută de ani, se înființau 40 de școli la țară. Se discuta intens, ca și cum, despre programa școlară și pregătirea elevilor pentru viață. Cei înscriși la școală învățau inclusiv „studiul tablourilor”, făceau mult sport și erau pregătiți într-ale gospodăriei. Iar extrașcolar, aveau cursuri pe care azi le-am numi de „public speaking” și scriere creativă. Antonia Pup aduce în atenție, ca studiu de caz, școala din Vulcani de la care am putea învăța când vorbim de înființarea școlilor-pilot de astăzi. Astăzi, al treilea episod al seriei „Școala veche”.
Corina Boțoroga este învățătoare la școala din localitatea Căianu din Cluj și predă prin metode ieșite din tipare. Elevii săi stabilesc democratic regulile de funcționare ale clasei, învață matematică prin jocuri și își măresc notele luând credite în „dojo”, un joc de stimulare a capacității de învățare. Trece toate lucrurile bune care se întâmplă la clasă și metodele pe care le folosește într-un jurnal online, astfel încât să fie sursă de inspirație și pentru alți profesori, iar elevii săi să se autodepășească permanent.
Părinții care își supraveghează mereu părinții, inclusiv la joacă, stau în calea dezvoltării independenței acestora, arată un studiu al Universității Essex din Marea Britanie. Cum părinții sunt astăzi mai implicați în creșterea copiilor, cei mici explorează mai puțin și pierd niște abilități necesare. Prin joc, spune cercetătorii, cei mici învață singuri riscurile și pericolele, abilități necesare pentru dobândirea independenței.