
Adina Rosetti este scriitoare, jurnalistă și co-fondatoarea De Basm (Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți). Și, nu în ultimul rând, mama Clarei și a lui Anton. A publicat mai multe volume de proză pentru adulți și pentru copii, iar în iunie i-au apărut „Povestea kendamei pierdute” (Ed. Arthur) și „Aiurea-n tramvai. Aventurile lui Anton în Țara Cuvintelor Anapoda” (Curtea Veche Publishing). adinarosetti.ro

Îmi amintesc de profesorul meu de română. Impunător, cu un mers regal. Intra în clasă (nu știu cum se făcea că ora de română era de cele mai multe ori după cea de sport), strâmba din nas și spunea: „Trei lucruri sunt urâte în lumea asta: să minți, să furi și să duhnești.” Înțelegeam ce voia să spună (mai ales atunci când folosea ultimul verb) și încercam din răsputeri să îndepărtăm de noi, în mica baie a școlii, cu apă rece, în acele vremuri în care antiperspirantele erau doar ilustrații de Neckermann, mirosul de transpirație. Ne atrăgea atenția acest ultim verb (bine, el nu folosea verbul „a duhni”, ci un altul, mult mai dur ca sonoritate), iar celelalte două treceau cumva în plan secund.
În Tecuci, un oraș cu mai puțin de 35 de mii de locuitori, învățătoarea Florentina Golea face o lecție cu elevii săi de clasa a IV-a despre cum pot fi eroi în vreme de pandemie, inclusiv prin vaccinare. A doua zi postează pe Facebook câteva fotografii de la activitate, care sunt preluate de pagina oficială a campaniei de vaccinare pe 5 octombrie, de Ziua Educației. Urmează apoi sute de comentarii jignitoare, inclusiv amenințări cu moartea, povestește cadrul didactic.
Te simți furios/ă pentru că nu ești înțeles/înțeleasă. Ești dezamăgit/ă după prima ta relație. Simți anxietate la ora de matematică. Ești fericit/ă că ai câștigat un premiu. Te pasionează un sport. Simți iubire, frustrare, tristețe, melancolie. Un amalgam de emoții copleșitoare. Ce faci cu ele?