
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
A fost un an școlar cu multe schimbări, cu treceri de la online la offline, de la pandemie la normalitate, de la pace la amenințarea războiului la granița noastră. Un an cu anxietăți, dar și cu speranță. Autoritățile promit pentru anul viitor o nouă lege a educației, digitalizare, școli moderne. Elevii și-au promis astăzi că vor prețui amintirile ultimei zile de școală, cu toce aruncate în aer sub o ploaie de șampanie și iz de vacanță.
Mai puțin de o treime dintre cercetătorii lumii sunt femei, arată un raport recent al UNESCO. România depășește numai cu puțin procentul, dar fetele care au participat luna trecută la Bucharest Science Festival, în București, sunt hotărâte să crească cifrele. La 12-13 ani, meșteresc deja roboți pe care îi programează să facă diverse sarcini, știu de câte lămâi este nevoie ca să încarci un telefon și au mai multe informații despre viața subacvatică decât un documentar TV.