
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Asta ne-am întrebat, într-o ședință pe WhatsApp, în anticiparea Zilei Internaționale a Scrisului de Mână, adică azi, 23 ianuarie. Și am făcut repede un Google Doc cu o listă de profesii care scriau mult și poate mai scriu și azi câte ceva. Apoi am scris ceva pe o hârtie, de mână, am pozat-o și am pus-o ca fotografie articolului. Frumoșii visători dintr-o lume a tastelor.
Continuăm seria de interviuri „Scriitori de manual”, prin care intermediem întâlniri între cititorii noștri și autorii români ale căror texte se găsesc în cărțile școlare. Săptămâna aceasta l-am întrebat pe Dan Coman, profesor de filosofie la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, poet și romancier, despre orele de mate și română de când era elev și despre primele iubiri din adolescență. La liceul sportiv, unde a predat după facultate, și-a adaptat metoda și a creat o strategie pentru un meci de fotbal în care Platon și Aristotel jucau în atac. Elevii de-a VIII-a pot citi două texte de-ale lui în manualele de română ale editurilor Corint și Art.