
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Când înveți ce înseamnă să plagiezi, înțelegi mai limpede cum arată comportamentul imoral în relațiile cu ceilalți, explică Alexandra Zbuchea, prodecan la Facultatea de Management a SNSPA din București. Furtul de idei se întâmplă și dincolo de ușile spațiului academic, în corporații, de pildă. Educația, însă, crede ea, poate schimba acest obicei. Profesoara jurizează proiectele înscrise la secțiunea Educație, în competiția Galei Societății Civile din acest an. Inițiative despre furtul intelectual încă nu sunt, însă ONG-urile găsesc soluții pentru multe altele care contribuie la binele comunității.
ANALIZĂ. De patru ori pe an, Banca Națională a României (BNR) publică Raportul asupra inflației în care analizează în detaliu creșterea prețurilor. De data aceasta, pe lângă discuția privind creșterea rapidă a prețurilor din cauza eliminării plafonului la energie pentru consumatorii casnici, BNR a dedicat 8 pagini pentru a analiza piața muncii și implicit, educația.
Mai multe studii citate de The Conversation indică faptul că eliminarea scrisului de mână din școală – așa cum se petrece în Finlanda, unde nu se mai predau lecții de scriere și caligrafie – nu este o idee bună. Mințile noastre nu sunt pline de idei neînsuflețite. Trebuie să ținem cont de corpurile și de simțurile noastre pentru a explica fenomene care altfel sunt inexplicabile, mai arată cercetările.