
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

În orașul cercetătorilor, un grup de tineri de la Institutul de Științe Spațiale calculează parametri cosmici, analizează date, construiesc cataloage de găuri negre și contribuie la una dintre cele mai mari misiuni ale Agenției Spațiale Europene.
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
Liceenii au susținut astăzi simularea pentru Bacalaureat la proba obligatorie a profilului, și anume la matematică sau istorie. La matematică elevii au avut de rezolvat, între altele, ecuații și exerciții cu funcții. Ovidiu Bădescu, profesor de matematică la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița, explică, pentru Școala 9, cum trebuiau abordate exercițiile care li s-au părut complicate elevilor săi. Acesta a realizat deja materiale video cu rezolvarea subiectelor.