
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Profesoara de engleză Teodora Trișcă, de la Liceul Tehnologic din Lechința, Bistrița-Năsăud, vrea ca în fiecare anotimp să aducă pe cineva care să facă cu elevii activități care nu sunt în orar: teatru, programare pe calculator, arte marțiale. Persoana interesată va locui timp de o lună în sat, va fi plătită și va face activități atât cu copiii care nu au parte de activități ca cei de la oraș, cât și cu profesorii lor.
Noul an școlar aduce noutăți cu privire la structura și programa pentru examene, dar vine și cu probleme vechi, care se acutizează. Cum este supraaglomerarea școlilor din București. Elevii de-a IV-a de la Școala Nr. 79, de pildă, încep anul într-o clădire vecină, la demisolul Seminarului Teologic Ortodox București, din lipsă de spațiu. Mai mulți părinți se gândesc că cei mici ar putea fi „abuzați” de liceenii seminarului și s-au plâns școlii și chiar Ministerului Educației. „Aceste temeri nu își au fundament”, spun directorii școlii și ai seminarului, dar un psiholog explică de unde pot să apară.
Peste 3500 de copii din mediul rural învață astăzi să codeze, în bibliotecile publice de țară, datorită unui program al Fundației Progress, inițiat acum cinci ani. Școala 9 a mers în comuna Pietrari, județul Vâlcea, unde zeci de copii construiesc astăzi roboți și scriu linii de cod, fac stupi inteligenți și mașini eco de tuns iarba. Îndrumătoarea lor, o bibliotecară cu peste 30 de ani de activitate, a învățat să codeze cot la cot cu cei mici.