
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.
Cine finanțează de fapt o școală? Ce rol are un director și cum pot fi accesibilizate școlile pentru elevii cu nevoi speciale? E legal ca un profesor să facă meditații? Dar să fie cerut fondul școlii? La aceste întrebări și multe altele răspund tinerii de la Edutalks, o inițiativă a Monitorului Educației, proiect al Societății Academice din România. Edutalks este o serie de 20 de videouri de maximum 5 minute care își propun să spulbere cele mai răspândite mituri răspândite în rândul elevilor, părinților și cadrelor didactice și să informeze.
Accesul la educație în contextul pandemiei de COVID-19 este în continuare subiectul săptămânii în toată lumea. În Spania, un studiu arată că deschiderea școlilor nu a dus la creșterea semnificativă a numărului de cazuri. Tot ca măsură de protecție și ca să se asigure că e păstrată distanța, elevii unei școli din Italia merg să facă ore și pe plajă, când le permite timpul. Acești copii sunt norocoși. Fiindcă există în continuare copii care suferă că nu pot merge deloc la școală. În Kenya, fetele riscă violuri sau mutilare genitală cât școlile sunt închise. Peste restricțiile cauzate de pandemie, în Liban, explozia din august a distrus zeci de școli și 85.000 de copii din Beirut nu mai au efectiv unde să învețe.