
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

De ce în 2024 există în continuare în România școli cu toalete în curte? La începutul noului an școlar am pornit să vedem situația din țară. Prima oprire: 10 școli din Vaslui, județ care are și cele mai multe proiecte în lucru pentru a ridica standardele toaletelor - 43. Am găsit comunități cu elevi tot mai puțini și pentru care primarii se întreabă dacă mai e cazul să se lanseze în investiții sau ce artificii să găsească: „Ne dau autorizația cei de la DSP, dar ne iau autorizația cei de la ISU.” Și de asemenea, peste tot discrepanțe de tipul - table inteligente în școală, latrină în curte.
543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni.
Câți elevi au curajul să vorbească în fața unei camere de filmat profesionale? Au făcut-o 11 copii de la Școala Gimnazială Nr.1 din comuna Sohatu, Călărași. Împreună cu un profesor de istorie și cu o regizoare de documentare din București au filmat, pe înțelesul tuturor, zece lecții de istorie, între altele, despre cum trăiau oamenii în Orientul Antic, adică acum vreo 5000 de ani. Nu sunt doar lecții de la școală pentru elevii participanți, ci și de viață. Dovada că au abilități la care nici nu s-au gândit vreodată. S-a mai deschis o mică poartă într-unul dintre județele sărace ale țării, unde în 2021 au promovat Evaluarea Națională numai 65% dintre elevi.