
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Îmi amintesc de profesorul meu de română. Impunător, cu un mers regal. Intra în clasă (nu știu cum se făcea că ora de română era de cele mai multe ori după cea de sport), strâmba din nas și spunea: „Trei lucruri sunt urâte în lumea asta: să minți, să furi și să duhnești.” Înțelegeam ce voia să spună (mai ales atunci când folosea ultimul verb) și încercam din răsputeri să îndepărtăm de noi, în mica baie a școlii, cu apă rece, în acele vremuri în care antiperspirantele erau doar ilustrații de Neckermann, mirosul de transpirație. Ne atrăgea atenția acest ultim verb (bine, el nu folosea verbul „a duhni”, ci un altul, mult mai dur ca sonoritate), iar celelalte două treceau cumva în plan secund.
Cătălin Frâncu, cunoscut inginer de software și unul dintre fondatorii platformei DEX online, a dat Ministerul Educației în judecată și a făcut și o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Motivul: copilul lui nu este acceptat în clasa pregătitoare pentru că împlinește 6 ani pe 3 ianuarie 2023, în acest caz, iar legea spune că pot fi înscriși doar cei care împlinesc această vârstă până la 31 decembrie 2022. Tatăl consideră regula absurdă și a făcut o petiție online prin care să găsească alți părinți în aceeași situație. A adunat până acum peste 290 de semnături.
Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.