
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Cum putem schimba discursul din educația românească, lăsând în urmă „reformita cronică” de care a suferit în ultimele decenii?
O asociație de părinți a făcut o revoluție în orașul Bacău. Autoritățile locale au propus ca Școala „Nicu Enea”, la care au înscriși copiii, să fie arondată unui liceu din oraș pentru că are mai puțin de 300 de elevi, pragul cerut de lege ca să își păstreze personalitatea juridică. Ar fi însemnat să se desființeze posturi și, cel mai probabil, elevii să fie mutați în centru. Părinții au făcut anul trecut mai multe proteste și au convins politicienii locali că școala lor, cu promovabilitate 100% la Evaluarea Națională și fără abandon școlar, merită să rămână de sine stătătoare. Mai au un hop de trecut la Ministerul Educației, ultimul for care ia decizia, dar demersul lor atrage atenția asupra nevoii de școli de calitate la periferia orașelor.
OP-ED. Profesorii știu bine: elevii lor cresc într-o lume digitală saturată de informații, imagini și mesaje, care ne-a schimbat nouă tuturor modul de a trăi, de a ne informa, de a ne distra și socializa, și cu care copiii iau contact de la vârste preșcolare. Cum navigăm o lume în care informația curge fără pauze?