
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.
4 din 10 elevi români de școală generală nu înțeleg un text pe care îl citesc, fie că vorbim de textul unui afiș stradal sau chiar semnele de circulație. Asta arată Raportul național de literație pe 2023. La fel arătau cifrele și anul trecut. Ministerul Educației promite însă că prin noua lege se va reduce analfabetismul funcțional până în 2030 la jumătate. Am întrebat-o pe Gabi Bartic, CEO al platformei de evaluare standardizată Brio, despre rezultatele cercetării și cum s-ar putea interveni pentru a îmbunătăți pregătirea elevilor.
Pentru Andrei-Darius Dragomir, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București (ICHB), Olimpiada Internațională de Fizică din acest an a reprezentat nu doar o confirmare a premiilor obținute până acum, ci și o experiență culturală de neuitat. Originar din Brașov, Andrei s-a mutat la București în clasa a IX-a, din dorința de a se pregăti pentru rezultate mai bune la olimpiadele naționale, dar a ajuns în scurt timp să obțină aurul la toate olimpiadele internaționale din domeniul fizicii și astrofizicii. Între o olimpiadă și un lot, elevul olimpic a povestit pentru Școala 9 despre experiența din Japonia, despre munca din spatele rezultatelor sale, dar și despre idealul de a avea, în viitor, „o viață completă”.