Andreea Archip

Ce salarii au profesorii din Europa. Românii câștigă ceva mai bine ca ungurii și bulgarii, dar de trei ori mai puțin decât englezii și de șase ori mai puțin decât nemții

În Europa, sunt doar nouă alte țări în care profesorii câștigă mai puțin decât cei din România. Chiar dacă nu sunt tocmai în coadă, cadrele didactice de la noi câștigă mult mai puțin decât țările din vârful ierarhiei, Liechtenstein, Elveția și Luxemburg. În aceste țări un profesor începător câștigă de cinci ori mai mult decât unul cu experiență din România, care are toate gradele didactice.

EDUCAȚIA ÎN LUME. O profesoară la pensie face școli în comunitățile sărace din China. O arhitectă face școli din materiale reciclate în Senegal

În selecția „Educația în lume” din această săptămână am extras de peste tot din lume povești care inspiră. În părțile sărace ale Chinei, o profesoară de 72 de ani a creat o mișcare la nivel național și cu banii strânși construiește școli acolo unde educația se face în case de chirpici fără ferestre și curent electric. La mii de kilometri distanță și fără vreo legătură decât cea a solidarității, o arhitectă îi învață pe locuitorii din satele izolate senegaleze să construiască din materiale reciclate, inclusiv cauciucuri, școli.

Școlile private acuză lipsa de sprijin și una din șase s-a făcut afterschool. „Guvernul ne-a spus că trebuie să ne reinventăm, să ne descurcăm”

172 dintre cele în jur de 1100 de școlile particulare s-au transformat de la începutul anului școlar în afterschool ca să poată funcționa în continuare. Cel mai mare număr de școli, 89, au cerut modificarea codului CAEN al activității firmei în luna noiembrie când tot învățământul a trecut online, potrivit datelor Registrului Comerțului, solicitate de Școala 9.

Interviu cu Scott H. Young, canadianul care a învățat patru limbi într-un an: „Nu cred că există mari diferențe între a învăța o limbă străină și a învăța matematică sau șah”

Spaniola, chineza, portugheza și coreeana sunt cele patru limbi pe care Scott H. Young a reușit să le învețe într-un an. E drept, la nivel intermediar. A aplicat regula „fără engleză”, adică limba lui maternă, ca să pună creierul la muncă în celelalte limbi în care „a trăit”. Iar experiența a pus-o în cartea sa despre „ultraînvățare”. Crede că nu trebuie să fii un geniu ca să înveți repede un lucru, ci să fii hotărât. A povestit aventura sa educațională, într-un interviu pentru Școala 9.

FOTOREPORTAJ. Școala în 2020. Anul în care am învățat să ne spălăm pe mâini și că educația nu se face doar la școală

2020 va rămâne în memoria a generații întregi ca anul în care nu s-a mers la școală. Anul în care am înțeles mai mult cât înseamnă colegul de bancă, în care ni s-a făcut dor de zumzăiala din pauze și de alergatul pe holuri. 2020 este și anul în care am învățat cum să ne fim aproape de departe. Și mai ales, cât de important este să ne spălăm pe mâini. Dumitru Angelescu, Vlad Chirea și Eli Driu au adunat într-un fotoreportaj cum a arătat școala în 2020. Școala fără ziduri, școala de acasă, cu resurse puține și cu multă inimă. Cei trei fotojurnaliști au surprins cu talent lecțiile pe care ni le-a predat un an teribil de greu și la care am fost evaluați în fiecare zi.

Despre libertate, cu Răzvan Popescu, skater care se dă la monumentul Revoluției și cu Alexandru Ghilduș, artistul care l-a creat

Artistul Alexandru Ghilduș avea 37 de ani la Revoluție. Skaterul Răzvan Popescu nici nu era născut. Cei doi nu se cunosc, dar au ceva în comun: Alexandru Ghilduș a realizat Memorialul Renașterii, cunoscut popular drept „cartoful” din Piața Revoluției, loc unde lui Răzvan Popescu îi place să facă trick-uri.

Dar de la ultima renovare a monumentului, skaterii nu mai au voie să se dea acolo. Și locul unde s-a câștigat libertatea are restricții. I-am provocat pe Răzvan Popescu și pe Alexandru Ghilduș la o dezbatere, la distanță, despre libertate și ce înseamnă ea astăzi, la 31 de ani de la câștigarea ei. Totul în jurul unui simbol, pe care unul îl numește Memorialul Renașterii și altul „cartof”.