
Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala9, în cei 20 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu.

Shanna Griffus, profesoară de arte vizuale la Școala Internațională din Kiev, a plecat în SUA, țara natală, cu o lună înainte să izbucnească războiul. A continuat, însă, să-și țină orele online, dar cu reguli noi: elevii rămași în Ucraina pot oricând să iasă din lecție dacă pornesc alarmele și trebuie să se adăpostească în buncăre. Copiii au impresionat-o, a povestit ea într-un interviu pentru Școala 9, prin „încercarea lor de a se agăța de orice formă de normalitate”. În ciuda fricii permanente, mulți încearcă să fie prezenți și îi trimit temele: desene inspirate de viața în timpul războiului.
La început de decembrie 2024, sute de studenți strigau „libertate” în Piața Universității. La fel ca în 1989. Au trecut 35 de ani de la Revoluție și i-am întrebat pe studenții de atunci cum a fost viața lor pe timpul facultății.
În martie anul acesta, în Adjud, Vrancea, un elev a bătut doi profesori într-o pauză. Este un caz extrem, însă violența în curtea școlii a devenit deja un fenomen, potrivit unui studiu al World Vision: 40% dintre elevii români spun că au fost agresați verbal de alți colegi și 14% fizic. Despre acest climat a vorbit Doina Popescu, consilier școlar la Școala Gimnazială „I. G. Duca” din București, pentru Școala 9. A explicat de ce devin elevii agresivi, cum ar trebui să reacționeze cadrele didactice implicate, dar și ce sancțiuni poate aplica școala.