
Desenează, dansează, desenează. Zilele astea îi crește măseaua de minte și se simte mai înțeleaptă.

Ruxandra Gubernat spune despre ea că a rămas în adolescență. „Sunt mamă, sunt soție, plătesc taxe, predau, dar cumva emoțional îmi place acolo, îmi place în adolescență”. Este și regizoarea filmului „Vis.Viață”, („Imaginary Youth”), un documentar care urmărește viața a trei adolescenți prin liceu, peste pandemie, până la admiterea la facultate. Ruxandra a povestit pentru Școala 9 ce a însemnat pentru ea, la 41 de ani, să deschidă ușile interzise ale Gen Z.
Astăzi, când din ce în ce mai multe primării gâfâie de povara plății facturilor pentru utilități în școli, iar elevii se întreabă cu ce vor ajunge la școală, cred că este momentul potrivit să (re)aducem în discuție subiectul reorganizării administrative. Implicit, cred că este de datoria societății civile să facă presiune pe Guvernul României pentru un proces onest de deliberare.
Mi-ar fi plăcut ca în liceu să-mi fie dirigintă profa de franceză. Pentru că era un om foarte deschis în raport cu ceilalți profesori pe care îi aveam, pentru că în orele ei, dincolo de franceză, ne spunea tot felul de lucruri despre viață. Pentru că la serenada de la finalul liceului, când am fost la ea acasă, ne-a spus ceva ce mi s-a întipărit în minte: „Să știți că în viață, indiferent de câți prieteni ai, de cât e de iubitoare familia ta și de cât de mult o iubești tu, fundamental, ești tot singur!”