
Desenează, dansează, desenează. Zilele astea îi crește măseaua de minte și se simte mai înțeleaptă.

La admiterea la liceu din acest an, pentru prima dată, media anilor de gimnaziu nu mai este luată în calcul. Pe ea se bazau mulți elevi să le crească șansele să intre la liceul dorit. Totuși, s-au luat note mai bune la Evaluarea Națională - 35% dintre candidați au avut medii peste 8. Doar că notele mai mari sunt un măr otrăvit, spun experții cu care a vorbit Școala 9. „Ce știe copilul ăla cu o sutime mai mult decât copilul cu o sutime mai puțin? Este complet arbitrară distanțarea copiilor la sutimi, câtă vreme aceste subiecte nu se bazează pe standarde științifice de evaluare”, spune o expertă în testare standardizată. Introducerea unor standarde în evaluare, cu criterii uniforme, ar aduce un echilibru.
În spatele notelor de la Bacalaureat stau 12 ani de școală care înglobează zeci de miniștri ai Educației cu zeci de schimbări în sistem, diferite grade de complexitate ale subiectelor de la examen, contextele sociale și economice și, mai ales, bagajul de incertitudine constantă. Tabloul unei generații este influențat de un întreg context care determină reușitele sau eșecurile de la examenele finale. Am analizat toate aceste variabile împreună cu Briena Stoica, profesoară cu 20 de ani experiență în învățământ.
În continuare, dilema tuturor guvernelor lumii este dacă școala față în față rămâne o idee bună în pandemie. Elevii din Marea Britanie s-ar putea întoarce în bănci abia pe 8 martie, în timp ce Franța ar putea să se întoarcă la lockdown. Iar asta vine cu îngrijorări suplimentare, în contextul în care în ultima vreme au fost câteva cazuri de sinucideri în rândul tinerilor și adolescenților francezi. O veste tristă vine din Kenya care își propune să reintroducă bătaia în școală cu scopul de a-i disciplina pe elevi. Iar din Darwin, Australia, aflăm că elevii sunt mai îngrijorați de siguranța lor decât de rezultatele de la școală, din cauza criminalității.