
Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale.

Când a început anul școlar, am lansat a doua temă din cadrul proiectului de jurnalism de soluții REZOLVAT - literația. Fără ca acest cuvânt să fi intrat în DEX încă, este totuși folosit în politici educaționale și cancelarii. Vorbim de abilitatea de a înțelege un text și a folosi informațiile din el, abilitate necesară la toate disciplinele. După trei luni, adunăm cele trei podcasturi și 11 articole într-un kit cu soluții pentru creșterea nivelului literației elevilor.
„La şcoală, am ştiut să răspund pentru că învăţasem deja aici”. În mijlocul uneia dintre comunitățile vulnerabile din cartierul Fabric din Timișoara, Asociația Merida organizează ateliere educaționale gratuite pentru copii. Ei învață de la engleză la cursuri de gătit, breakdance și gimnastică. Elena Tănase, fondatoarea asociației, crede că educaţia de calitate nu trebuie să fie doar pentru cei care își permit să o plătească.
În timp ce Finlanda oferă tuturor elevilor o masă caldă de peste 70 de ani, România încearcă să implementeze, de șase ani, un program-pilot de acordare a unui „suport alimentar” pentru preșcolarii și elevii din 150 de școli și licee din țară. Un facilitator comunitar și un activist, doi oameni de la firul ierbii care lucrează cu copii din comunități școlare, explică pentru Școala 9 de ce hrana în școli ar fi esențială.