
Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale.

Conducerea Școlii Gimnaziale Nr. 79 din București a venit cu completări, după ce Școala 9 a publicat un articol despre decizia acesteia de-ai reloca pe elevii de clasa a IV-a la demisolul Seminarului Teologic Ortodox, ceea ce a trezit îngrijorări printre părinții copiilor. Această soluție a apărut în contextul supraaglomerării instituției preuniversitare, o situație comună în Capitală. „Am separat spațiile sanitare”, explică, între altele, directoarea Liliana Murguleț.
Senatorii au adoptat o lege care interzice orice referire în școli și universități despre identitatea de gen. Asta înseamnă nu doar că se interzic discuțiile despre egalitate între femei și bărbați sau homosexualitate, ci ar duce și la desființarea unor masterate specializate pe această problematică din universități. Profesoara universitară Ionela Băluță, specializată în studii de gen, a explicat pentru Școala9, de ce această lege ne proiectează în România de dinainte de 1989.
Adriana Bălaj (31 de ani) este profesoară de istorie la două școli din Timișoara: una de stat și alta privată. Când a intrat în învățământ, ca să-și întregească norma didactică, făcea naveta și la câte patru școli din județ simultan, una din ele la 60 de kilometri distanță. A încercat de fiecare dată să clădească o relație cu elevii ei și să facă istoria cât mai atractivă, indiferent dacă se află în fața unei table interactive de ultimă generație sau a uneia cu cretă.