
Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale.

Cum este organizată o catedră de științe în țări precum Australia și Germania? Cum colaborează profesorii între ei ca să livreze cea mai bună învățare către elevi? La podcastul REZOLVAT, am vorbit cu profesorul Constantin Lomaca, cu experiența sa în cele două sisteme de învățământ, despre soluțiile care ar putea să crească nivelul alfabetizării științifice și alfabetice și în România.
Țară după țară decide să interzică telefoanele mobile în școli. Și România o ia pe drumul analogului. UNESCO a tras un semnal de alarmă anul ăsta după ce ultimele teste PISA au arătat o legătură între folosirea în exces a mobilelor și rezultatele slabe la învățătură. În același timp, cercetările arată că alfabetizarea digitală e legată de cititul cărților pe hârtie, nu de folosirea dispozitivelor mobile, cum s-ar crede. Deci, care e soluția? Cu sau fără mobile în școli?
OP-ED. Evaluarea Națională contează pentru liceu, Bacalaureatul pentru facultate. PISA nu decide soarta niciunui elev, dar spune ceva despre direcția unei țări: competențele pe care le formează școala sunt strâns legate de felul în care va arăta societatea peste ani.