
Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale.

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
Elevii de clasa a VIII-a care au susținut luni, 5 februarie, simularea Evaluării Naționale la Limba Română, au primit două texte la prima vedere: un fragment din romanul „În umbra ei”, de Simona Antonescu, și unul din articolul profesorului Liviu Papadima „Pisica mea în sala de lectură”, din Dilema Veche. Pe baza lor, elevii au avut de rezolvat câteva cerințe de vocabular, gramatică și de înțelegere a textelor. Profesoara Maria Melente explică în Școala 9, punct cu punct, ce ar fi trebuit să scrie viitorii absolvenți de clasa a VIII-a.
Articol susținut de Fundația Orange. Alfabetizarea digitală a devenit o competență esențială aproape în orice profesie de astăzi, și pe această nevoie s-a modelat și a crescut programul SuperCoders, dezvoltat de Fundația Orange împreună cu Simplon România. Pe parcursul mai multor luni, copiii între 10 și 14 ani din rural sau urban învață să programeze în Scratch, dar și să aibă mai multă încredere și reziliență și apoi, cele mai bune 50 de proiecte au șansa să intre în Academia SuperCoders #11.