
Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale.

O dirigintă și eleva ei de clasa a X-a povestesc cum li s-a schimbat viața de când s-au închis școlile.
În plin război, acum o sută de ani, se înființau 40 de școli la țară. Se discuta intens, ca și cum, despre programa școlară și pregătirea elevilor pentru viață. Cei înscriși la școală învățau inclusiv „studiul tablourilor”, făceau mult sport și erau pregătiți într-ale gospodăriei. Iar extrașcolar, aveau cursuri pe care azi le-am numi de „public speaking” și scriere creativă. Antonia Pup aduce în atenție, ca studiu de caz, școala din Vulcani de la care am putea învăța când vorbim de înființarea școlilor-pilot de astăzi. Astăzi, al treilea episod al seriei „Școala veche”.
Scriitorii, majoritatea creștini, nu sunt niște oameni castrați sau care își ignoră sexul, subliniază profesoara de limba franceză Eleonora Fojică. Și dă exemplul nuvelei „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici. Dacă profesorii de limba română nu ar mai trage o perdea pudibondă peste modul cum își predau materia, nu numai că ar forma o generație mai dezinhibată și cu spirit critic, dar le-ar deschide elevilor și apetitul pentru marea literatură, crede profesoara. Autoarea construiește, pas cu pas, o pledoarie solidă pentru introducerea orelor de educație sexuală în școli.