
Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale.

Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.
Toți am avut în școală profesori faini care ne-au deschis mințile și profesori nașpa care ne-au terorizat, ne-au speriat, ne-au tăiat pofta de învățat. În campania „Good prof/ bad prof” invităm profesori, elevi și persoane publice să-și povestească experiențele, să facă portretul unui prof „good” și al unuia „bad”. Sperăm ca dihotomia „așa da/așa nu” să-i inspire pe cititori, să-i ajute pe profesori și să învățăm cu toții din ea. În această săptămână, echipa Școala 9 povestește, cu nuanțe, despre profesorii buni și răi. Așteptăm și textele voastre pe adresa redactie@scoala9.ro.
O fată de clasa a șasea adună 35 de copii de gimnaziu să dialogheze despre egalitate de șanse și stereotipuri de gen.