
Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale.

„Ce facem cu școlile?” e o întrebare globală. Cercetătorii britanici le-ar deschide, alții le-ar mai ține închise o vreme. În condițiile astea decizia se mută la autorități, dar și aici abordarea diferă de la țară la țară.
În urmă cu două luni, Școala 9 l-a vizitat pe Răzvan Murgu, băiatul care stă la câțiva kilometri de Prut, în satul Hermeziu - unde semnalul la Internet este foarte slab. Băiatul care tocmai a terminat clasa a VIII-a avea puține speranțe că va merge la liceu în Iași, deși este printre cei mai buni elevi din clasa lui, fiindcă părinții lui nu-și permit cheltuielile. La scurt timp după ce am publicat povestea sa, Răzvan a primit sprijin din partea unor organizații neguvernamentale și a unei firme IT, precum și meditații gratuite din partea a doi profesori de la Colegiul Național „Grigore Moisil“ din Iași.
Aproape 40% dintre români își schimbă telefonul o dată la 2-3 ani, cam atât de des își înlocuiesc și periuța de dinți sau pieptenele de păr. După ce nu mai sunt utilizate, cele mai multe dintre acestea ajung la gunoiul care poluează și crește emisiile de dioxid de carbon, ducând la încălzirea globală. Un ceh pasionat de sustenabilitate vede o lume în care aceste deșeuri nu rămân deșeuri, ci sunt refolosite și își găsesc o nouă viață prin alte întrebuințări.