Ariana Dudună este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național Mihai Eminescu din Constanța, urmând să își continue studiile universitare la Universitatea Stanford. În perioada 2021-2023 a fost președintele Asociației Elevilor din Constanța, luptând pentru dreptul la transport gratuit al elevilor navetiști, participând la dezbaterile parlamentare asupra Legii învățământului preuniversitar și la negocierile de la Palatul Cotroceni din timpul grevei profesorilor.
Până pe 31 ianuarie Ministerul Educației primește propuneri legate de una dintre cele mai importante și actuale probleme ale sistemului de învățământ preuniversitar: planurile-cadru pentru liceu. Acestea se referă la numărul de materii pe care le studiază fiecare elev din ciclul liceal și câte ore sunt alocate pentru fiecare pe săptămână. În prezent, liceenii învață după planurile-cadru adoptate din 2009.
Două limbi străine, puține competențe digitale, cel puțin șașe materii fără vreo legătură între ele, un amestec forțat între științele tari și cele umaniste, fără vreo noimă, o singură probă de evaluare specifică profilului ales la liceu, la care elevii pot da cu ușurință ,,skip”: așa arată Bacalaureatul cu de toate prevăzut în noul proiect de lege pentru învățământul preuniversitar, aflat în prezent în consultare publică.
Mulți tineri aspiră la o diplomă de facultate pentru că o văd drept simbolul succesului și cred că le aduce și un salariu mai mare. Însă teoria și practica trebuie să meargă mână-n mână, atrage atenția un expert în politici educaționale într-o analiză The Conversation.