Magdalena Zoppi locuiește împreună cu cele trei fiice în Zurich, Elveția. Românca a povestit pentru Școala9 ce înseamnă sistemul educațional din țara care își plătește cel mai bine din Europa profesorii și în care sunt cei mai puțini copii cărora le e teamă de eșec. Fetele ei fac la școală ore de pian, vioară, balet, cursuri de mers pe bicicletă în trafic și au învățat să folosească mijloacele de transport în comun. „Noi uităm că în era tehnologiei tot ce ne mai rămâne nouă, ca ființe, este empatia, solidaritatea, prietenia și respectul pentru lumea înconjurătoare”, crede românca.
O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.
Ministerul Educației supune unei dezbateri publice finale propunerile de planuri-cadru pentru liceu până pe 31 ianuarie. Viitoarele planuri-cadru au nevoie de „o resetare completă, nu doar de o cârpire pe ici pe colo, cu o oră în plus aici și două mai puțin dincolo“, crede Radu Szekely, expertul în educație propus oficial de către USR-PLUS pentru funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Educației. Szekely propune ca numărul de ore pentru disciplinele obligatorii la liceu să fie de maximum 40%, față de 80% cât prevede Legea Educației pentru clasele a IX-a și a X-a.