2022 va rămâne în istorie sub umbra războiului din Ucraina, după 80 de ani de pace în Europa. Am mers la granițe și am vorbit cu refugiații, am vorbit și cu profesori și elevi rămași în țara lor sau care și-au găsit adăpost la noi și în Polonia. Am discutat cu profesorii români care fac minuni în condiții vitrege la școlile din rural, iar cei care au luat calea străinătății ne-au povestit experiențele lor. Am intervievat elevi care ne-au uimit cu performanțele lor și am încercat să înțelegem și limitările sistemului, prin voci din interior. Iată o selecție de reportaje, interviuri și analize ale anului 2022.
Profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” din Brăila, Adriana Bogatu îi învață pe elevii săi să vadă literatura ca pe o poartă de ieșire din haosul cotidianului. Documentează, pe pagina sa de Facebook, viața de profesor în pandemie: de la obstacolele prilejuite de deciziile de neînțeles ale guvernanților până la disperarea de a-ți vedea colegii profesori cum mor din cauza teribilului virus. Invită decidenții să vină să stea o zi întreagă într-o școală obișnuită, nu într-una „intens șamponată cu două zile înainte de vizită”, pentru a vedea cât de dificil este să respecți măsurile de igienă și distanțare.
„Un asistent educațional nu îi va arăta unui elev doar un status care îi va rămâne toată viața, ci o cale de progres permanentă”, spune Veaceslav Caburgan, unul dintre specialiștii care au dezvoltat aplicația EdNeos. Proiectul intrat în finala competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație, urmărește evoluția elevilor. Mai mult, aplicația bazată pe inteligență artificială le trimite copiilor sarcini, în funcție de materia școlară pe care au nevoie s-o aprofundeze, iar aceștia lucrează cu informațiile până când chiar le înțeleg. Totul ca să mențină intact lanțul de cunoștințe, pentru că „sute de mii de copii au acest lanț fisurat și pentru 42% dintre ei, analfabeții funcțional, lanțul s-a rupt”.