Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.
Corina Boțoroga este învățătoare la școala din localitatea Căianu din Cluj și predă prin metode ieșite din tipare. Elevii săi stabilesc democratic regulile de funcționare ale clasei, învață matematică prin jocuri și își măresc notele luând credite în „dojo”, un joc de stimulare a capacității de învățare. Trece toate lucrurile bune care se întâmplă la clasă și metodele pe care le folosește într-un jurnal online, astfel încât să fie sursă de inspirație și pentru alți profesori, iar elevii săi să se autodepășească permanent.
Trei săptămâni de practică peste graniță i-a făcut pe mai mulți elevi de la singurul liceu din Vâlcea cu specializarea silvicultură să viseze la propria afacere, în condițiile în care verdele câștigă teren și în România, în curți, pe acoperișurile blocurilor și în clădirile de birouri. Aceeași experiență i-a ajutat să înțeleagă cum se pot folosi de tehnologie ca să creeze spații verzi. „Acum, ei văd un viitor în acest domeniu, le e mai clar ce implică”, spune Remus Răcășan, profesorul lor coordonator, alături de care au fost în Portugalia prin proiectul Erasmus +.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
