Învățământul online în Estonia exista dinainte de pandemie. O zi pe săptămână, copiii învățau și părinții lucrau de acasă. Când a venit pandemia, aveau deja platformele de pe care să lucreze și chiar au oferit resursele lor educaționale, la liber, oricărei țări dorește. Toate școlile estoniene, de la cel mai depărtat sătuc până la cele din buricul Tallinnului, au aceleași dotări și profesori la fel de buni. Iar lecția cea mai importantă pe care o oferă este că trebuie să te educi toată viața. Victor Guzun, un moldovean aflat de 14 ani în Estonia și tatăl unui băiețel de șase ani, a făcut pentru Școala 9 o analiză a sistemului de învățământ din cea mai digitalizată țară din lume.
Învață în școală despre mesajul poeziilor lui Lucian Blaga, dar nu și cum să ceară o pâine cînd merg la magazin. Este una dintre provocările întâlnite de elevii maghiari în școlile lor. Un centru educațional din Brașov îi ajută să treacă peste blocajul de a dialoga în română prin cursuri extrașcolare. Au înscriși în jur de 120 de elevi. Într-un interviu pentru Școala 9, Izabella Nika, managerul Centrului Educațional IZGAGA, a explicat cum se desfășoară aceste ore de pregătire și de ce se înscriu la cursuri elevii care învăță oricum limba română în școală.
De unde vin banii de la bancomat și câți au voie părinții să scoată? Cum poți să cumperi ceva de pe internet? Ce poți să faci din banii de alocație, cât cheltuiești, cât investești? Care-i diferența între credit și debit? Copiii între 6 și 10 ani pot să afle răspunsurile la aceste întrebări jucându-se Investory pe telefonul mobil. Aplicația, câștigătoare în cadrul competiției pentru start-up-uri Innovators for Children, a fost realizată de o echipă de antreprenori clujeni care și-au dat seama, acum doi ani, că românii stau foarte prost la gestionarea bugetului familiei. O arată și studiile: doar 22% dintre adulți spun că au cunoștințe financiare, și asta ne plasează pe ultimul loc în UE.