Sex, gen, opțiuni politice, religie. Toate au devenit subiecte sensibile atunci când au fost abordate în sălile de clasă. Și pandemia de Covid-19 a devenit în ultimul an și jumătate un subiect care are nevoie de tact atunci când este abordat la ore. Din Botoșani, România, până în Michigan, SUA, mai mulți profesori americani au trecut prin anchete după ce au făcut diferite afirmații despre vaccinare sau pandemie la ore.
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
Până în 2030, UE vrea ca 85% dintre elevii în vârstă de 13-14 ani să aibă competențe solide IT și vrea să creeze și un certificat european de competențe digitale, care să fie recunoscut în întreaga Europă. Unde suntem noi? Nu știm exact dacă au ajuns toate tabletele la copiii vulnerabili care n-au făcut școală online în pandemie și avem o strategie de digitalizare a școlii, dezbătută public, dar neasumată. Antonia Pup explică într-o analiză pentru Școala 9 pașii Comisiei Europene și cât de străini ne sunt nouă.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
