Ioana Mogoș este studentă bursieră în anul al doilea la universitatea privată IDC Herzliya, în districtul Tel Aviv, unde se pregătește pentru o carieră în diplomație. Învață să aplice toată teoria de la cursuri în scenarii reale de viață, toți profesorii ei sunt și practicieni în domeniile lor, are servicii de consiliere psihologică și financiară în facultate. S-a familiarizat repede cu mentalitatea „chutzpah” a evreilor, „un fel de tupeu inteligent. Nu accepți ușor un refuz, lupți pentru ceea ce vrei”, după cum îl explică românca. Cum Israel este țara cu cea mai mare rată a vaccinării, Ioana speră ca în câteva luni să se întoarcă și fizic la cursuri.
În școlile și grădinițele din România sunt 293 de mii de angajați. Redeschiderea acestora va depinde inclusiv de procentul personalului care se va vaccina anti-COVID, pe lângă rata de infectări și situația vaccinărilor la nivelul întregii populații. Din acest motiv, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a solicitat inspectoratelor școlare să transmită până pe 15 ianuarie câți angajați din învățământul preuniversitar sunt dispuși să se vaccineze. Însă aproape un sfert dintre inspectorate nici măcar n-au postat pe site-urile lor o trimitere vizibilă către campania de informare pentru vaccinul împotriva COVID-19, deși li s-a cerut asta în mai multe rânduri.
Oksana și Marian Ferțadi, profesori la Liceul Ucrainean „Taras Șevcenko” din Sighet, povestesc, printre lacrimi cum fratele nu vrea să-și lase orașul și e pregătit să lupte. Ambii sunt ucraineni, ea e chiar din Ivano-Frankivsk, el etnic din Maramureș. Deși predau informatică și matematică, de o săptămână fac cu elevii la școală doar istorie. „Le-am vorbit despre formarea statului ucrainean, despre NATO și UE. Nu știu aceste lucruri, iar dacă nu le spunem noi, vor veni alții să le spună cum stă treaba.”
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
