Cei în jur de 130 de mii de elevi care susțin astăzi prima probă a examenului de bacalaureat 2023 au avut la primul subiect de rezolvat mai multe cerințe pe baza unui text de George Călinescu - „Ion Creangă. Viața și opera”. La Subiectul al doilea cerințele s-au bazat pe o poezie de Alexandru Vlahuță, „A mele visuri”. Subiectul al III-lea le-a cerut elevilor de la Real să scrie un eseu în care să prezinte particularitățile unui text narativ studiat aparținând lui Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu. Elevii de la Uman în schimb au avut o caracterizare de personaj dintr-o operă la alegere tot din aceiași doi autori.
O nouă cercetare condusă de Universitatea din Leicester, Marea Britanie, arată că nu câștigurile anterioare îi fac pe oameni să trișeze ca să-și mențină statutul de învingător. Aceasta a fost descoperirea unui studiu de acum șase ani pe care l-au refăcut și contrazis. Ce îi face pe oameni să trișeze la teste, să-și plagieze lucrările sau să fure este modul în care se raportează la inegalitățile din societate. Cum au cercetat aceste comportamente?
Teo Dumitru este studentă în anul întâi la Terapie Ocupațională, Universitatea Complutense din Madrid. De mică a crescut cu etichete și spunându-i-se constant „nu poți”. A luat Bac-ul cu 9,13, a învățat singură spaniola și a fost acceptată la universitate fără probleme. Pentru prima dată, în 21 de ani, Spania e cea care a făcut-o să se simtă „normală”. Facultatea ei are și un departament special pentru elevii cu dizabilități. Dacă în România avea în permanență nevoie de un însoțitor, acum poate să meargă singură și în oraș, și la cursuri.