De la „Luceafărul” pe care l-a învățat pe de rost fără să-și dea seama, de plăcere, la momentul în care „Floare albastră” a ajutat-o să treacă peste pierderea mamei și apoi la „Glossa” pe care a despicat-o în patru alături de studenții din SUA. Profesoara la Pace University Cătălina Florescu atinge, de Ziua Națională a Culturii, o temă esențială: se poate pune graniță între „xenofobul și rasistul Eminescu” și opera sa lirică?
Școala 9 aduce un tribut profesorilor pe care i-am pierdut din cauza pandemiei de COVID. În ediția de astăzi, aflați povestea profesorilor: Liliana Chira de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Botoșani; Adrian Ioan Șcuriu, de la Școala gimnazială „George Călinescu” Iași; Renato Tronciu, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Suceava; Marius Cosoi, profesor de sport la Colegiul Național din Iași și George Mazilescu, de la Colegiul Național „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș.
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.