Copiii trebuie să se simtă acceptați în sala de clasă. Asta nu se întâmplă când sunt segregați pe diferite criterii. Se întâmplă asta la clasa pregătitoare, dar și mai târziu, când se formează clasele a cincea, apoi la liceu când e stabilită componența claselor paralele. UNICEF lucrează împreună cu Ministerul Educației la o strategie care să combată segregarea de orice tip iar Luminița Costache, specialistă în educație, explică cum ajută școlile incluzive și de asemenea, oferă și un model de școală a părinților. Citiți mai jos ideile acesteia despre ce funcționează, în SOLUTION BOX de la REZOLVAT.
Pandemia aceasta ne-a făcut să realizăm că, dacă încerci să îi mulțumești pe toți, de fapt, nu mulțumești pe nimeni, iar din toată această ecuație noi, elevii, am ieșit pe minus. Vin doar cu câteva argumente statistice: 900.000 de elevi nu au acces la ceea ce unii jurnaliști au denumit Marea Predare Online. Ministerul Educației și Cercetării a numărat 250.000, dar nu mai este o mirare, doar se chinuie de aproape zece ani să numere elevii navetiști și de fiecare dată le dă cu rest liderilor noștri de pe Berthelot.
Am 23 de ani și sunt învățătoare în una din cele mai mari comunități compacte cu origini rome din Europa, unde curierii nu vin pentru că aici sunt „oameni răi”. Am în clasă 24 de năzdrăvani, pe care încerc să-i motivez să vină la școală în fiecare zi. „Ești cea mai bună doamnă”, îmi spun mereu. Uneori de mai multe ori pe oră. Nu pot să aleg un moment petrecut în acești doi ani pe care să îl povestesc. Nu știu dacă am fost mai mândră de ei atunci când au citit primul cuvânt sau atunci când am mers la teatru, iar cei de acolo ne-au zis mirați: „ce cuminți sunt!”