Elevii învață despre scriitorii clasici mai degrabă cu stres, decât din plăcere, e „mai ceva ca la fizică”, spune poeta Carmen Tiderle. Autoare a unor poezii scrise pe înțelesul celor mici, presărate uneori cu neologisme, spuse pe un ton vesel, cu personaje care mai de care mai neobișnuite - un Giuseppe cu ochi din două cepe, draci care își învață copiii să nu citească și semne de punctuație-personaj care umblă separate -, Carmen Tiderle încearcă să aducă poezia mai aproape de copiii moderni, amatori de Tik Tok și Minecraft, scriind versuri... pe dos. „Fiindcă e mai puțin plictisitor când un urs e mâncat de mure decât când ursul mănâncă mure”, spune scriitoarea.
Lucrările a aproape 3700 de absolvenți de clasa a opta din Dâmbovița au fost corectate online. Proiectul pilot al Ministerului Educației a vrut să vadă dacă evaluarea digitalizată se va putea extinde în toată țara. Asta după ce anul trecut s-a înregistrat un număr record de contestații, peste 20 de mii, în unele cazuri cu diferențe de 3-4 puncte între nota inițială și cea finală. În Dâmbovița au fost în 2021 248 de contestații, o rată de promovare de aproape 73% și 8 note de zece. Anul ăsta promovabilitatea a crescut la aproape 77%, dar notele n-au mai fost atât de bune. „Nu am avut o notă de 10 la română în tot județul”, spune o mamă în poarta Școlii gimnaziale „Coresi” din Târgoviște, venită să depună contestație pentru fiica sa.
Cât mai citesc studenții care ar trebui să citească cel mai mult? Am vorbit cu decani, profesori și cercetători de la șapte facultăți de Litere din țară: București, Iași, Timișoara, Suceava, Craiova, Târgoviște și Brașov.