În timp ce părinții de la sate au început să caute școli în orașele apropiate pentru copiii lor și zeci de unități de învățământ de la țară își pierd personalitatea juridică fiindcă nu mai au elevi, în comuna Mihai Viteazu din Cluj lucrurile stau invers. Elevii care plecaseră să învețe la școli din Turda, oraș la 6 kilometri distanță, s-au întors în comună. Școala a devenit o atracție și pentru copiii din comunele învecinate, dar și pentru cei de la oraș, astfel încât acum are cu 20% mai mulți elevi în catalog. Daniela Arion, directoarea școlii, povestește cum a ajuns aici.
Succesul este participarea la o olimpiadă, dar și când un copil reușește să-și țină creionul singur în mână sau când poate să învețe mai mult de cinci litere într-un semestru. Asta crede Antonela Samson, profesoară psihopedagog la Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din București. Lucrează de 18 ani cu copiii cu cerințe educaționale speciale și ne-a povestit ce înseamnă asta și cum ar putea fi adresate provocările din sistem.
De la „Luceafărul” pe care l-a învățat pe de rost fără să-și dea seama, de plăcere, la momentul în care „Floare albastră” a ajutat-o să treacă peste pierderea mamei și apoi la „Glossa” pe care a despicat-o în patru alături de studenții din SUA. Profesoara la Pace University Cătălina Florescu atinge, de Ziua Națională a Culturii, o temă esențială: se poate pune graniță între „xenofobul și rasistul Eminescu” și opera sa lirică?