Reporter la „Ziarul de Iași” și corespondent la „Libertatea”. A învățat tot ce știe la „Opinia studențească”, din 2008, și de atunci uită câte puțin în fiecare zi.
Liceenii din țară se strâng online ca să discute cu profesori universitari din Statele Unite, Olanda, Marea Britanie și România despre libertate, vot, societate civilă și feminism. Maria Ferăstrău, elevă într-a XI-a la Colegiul „Gheorghe Lazăr” din București, a deschis în pandemie un club de drept și filosofie. Totul a pornit de la curiozitățile ei față de cele două. Totuși, cum te ajută filosofia în viață? În primul rând, înveți să-ți pui întrebări, spune Maria, și să fii atent la ce se întâmplă în jurul tău.
În prima săptămână la catedră a vrut să-și dea demisia dintr-o școală unde, ca să chiulească de la ore, elevii o încuiau pe directoare în clasă. A rămas, gândindu-se la avantaje. A crezut că va avea mai mult timp liber, dar a ajuns să lucreze și în weekend. A întâlnit adesea părinți care veneau direct și îi cereau note mari pentru copiii lor, că „nu are oricum nevoie decât de diplomă”. Și directoarea școlii punea presiune pe ea să dea note mai bune. A devenit parte dintr-o anchetă DIICOT pentru descoperirea furnizorilor de substanțe care ajungeau la elevi. Este experiența a patru ani la catedră pentru o profesoară care a plecat în mediul privat. „Eu nu am putut să fiu profesor, psiholog, psihiatru, polițist, contabil, secretar și agent de pază simultan.”
Cum înțeleg copiii inteligența artificială (AI)? Ce ar trebui să știe părinții despre ea? Și care va fi rolul profesorului odată ce AI ajunge în școli?