
E consultant pentru programul Romact al Consiliului Europei, dar face voluntariat în toate zilele ei libere, pentru ca oamenii din Pirita să aibă acces la drepturile lor fundamentale.

Sunt Ramona, profesoară de limba franceză într-o comunitate din judeţul Ilfov şi, în fiecare săptămână, duc cu mine aproximativ 300 de copii, 300 de poveşti, 300 de înfrângeri, 300 de victorii. Alături de ei: Dragoş* de la clasa I care se plimbă prin clasă, Gabi de la a II-a care îşi împunge repetat colegul cu pixul în obraz, Raluca de la a III-a care vorbeşte încontinuu, Ianis de la a IV-a care cântă manele în timpul orelor şi înjură. Copii care nu ştiu să-şi gestioneze emoţiile, copii cu care nimeni nu stă de vorbă sincer şi autentic, copii care nu înţeleg la ce foloseşte şcoala. Dar de asta sunt aici.
Campanie susținută de BRD Groupe Société Générale. Când se uită pe geam, Daniela Niculae, 43 de ani, își dorește să vadă lucruri verzi. Și ar vrea ca cei doi copii ai ei să crească într-o lume sustenabilă, mai puțin poluată, în care ei știu să aibă grijă de natură. „Nu există pasageri pe nava Pământ. Suntem cu toții echipaj”, este citatul filosofului canadian Marshall McLuhan care a ghidat-o în a pune bazele aplicației unui joc care îi transformă pe copii în poștașii traiului sustenabil: The Green Postman.
Câteva practici ale triburilor de vânători-culegători pot fi implementate și de familiile moderne, pentru a asigura o bunăstare mentală mai mare a copiilor și a părinților, arată un nou studiu citat de Science Daily. Cercetătorii subliniază și că aceste stiluri de viață nu trebuie idealizate, având limitările lor, dar există elemente de la care se poate învăța, cum ar fi faptul că un copil dintr-un trib are și până la zece îngrijitori ne-parentali și că cei mici învață lucruri de la copiii mai mari, prin joacă.