
E consultant pentru programul Romact al Consiliului Europei, dar face voluntariat în toate zilele ei libere, pentru ca oamenii din Pirita să aibă acces la drepturile lor fundamentale.

Antoneta Împușcatu, directoare la Școala Gimnazială „Ion Creangă” I.C. Brătianu, din Tulcea, are aceeași rutină de 35 de ani. Traversează Dunărea cu bacul zilnic până la școala din sat unde predă fizică și chimie. Crede că științele exacte trebuie să se completeze între ele și predă interdisciplinar împreună cu colegii ei. Și ca să se asigure că nu rămâne cu catedrele neocupate, merge în fiecare vară la ședințele de repartiție și ține un discurs motivațional ca să atragă profi.
Cum arată școala românească prin ochii celor care joacă într-un film despre liceeni în 2025? Într-o conversație cu Școala9, tinerii actori în filmul „Hoții de subiecte”, Alexia Galeș, Ana Toda, Karina Jianu, Dragoș Prundeanu și Ștefan Iancu, lasă scenariul deoparte și vorbesc despre presiunea notelor, obsesia pentru performanță, creativitate versus programă rigidă.
Niciun partid nu-și asumă alocarea a 6% din PIB pentru educație în următorul an, deși Legea Educației prevede acest procent încă din 2011. Este principala critică pe care Societatea Academică din România (SAR) o aduce partidelor care candidează la alegerile parlamentare. SAR evidențiază într-o analiză „bilele albe“ și „bilele negre“ din programele de guvernare pentru educație ale politicienilor care cheamă cetățenii la vot pe 6 decembrie.