Corina Boțoroga este învățătoare la școala din localitatea Căianu din Cluj și predă prin metode ieșite din tipare. Elevii săi stabilesc democratic regulile de funcționare ale clasei, învață matematică prin jocuri și își măresc notele luând credite în „dojo”, un joc de stimulare a capacității de învățare. Trece toate lucrurile bune care se întâmplă la clasă și metodele pe care le folosește într-un jurnal online, astfel încât să fie sursă de inspirație și pentru alți profesori, iar elevii săi să se autodepășească permanent.
Programele de formare, dincolo de scopul pe care îl au, acela de a le dezvolta cadrelor didactice diverse competențe profesionale, au și un alt avantaj: permit schimbul de idei. În ultimele săptămâni, în calitate de formatori ai programului „Introducere în educația media pentru profesorii de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal”, în contextul în care vorbeam despre ceea ce conferă valoare de știre unei informații (prin valoarea de știre înțelegem calitatea unui fapt ori a unui eveniment de a fi suficient de interesant pentru a fi raportat în buletinele de știri), am adus în discuție incidentele din Serbia, concentrându-ne pe primul, în care un copil de 13 ani a ucis opt elevi și un agent de pază dintr-o școală din Belgrad.
Iepurele a luat multe forme și semnificații de-a lungul istoriei, atât în folclorul diferitelor popoare, cât și în artă, începând cu apărătorul împotriva vrăjitoarelor și simbol al sexualității până la renaștere și Bugs Bunny. Cum a ajuns însă să fie imaginea Paștelui?