Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Elevii de clasa a 8-a au susținut la începutul lui februarie simularea pentru Evaluarea Națională, iar mâine, 23 februarie, se vor afișa rezultatele. Subiectele au stârnit diverse polemici, mai ales la matematică. A fost și prima oară când toate lucrările au fost corectate digitalizat. Lăsând detaliile organizatorice deoparte, sunt notele mici la simulare un motiv de demoralizare pentru elevi sau un prilej ca să se organizeze și să-și acopere lacunele în următoarele trei luni? Școala 9 a discutat cu șapte elevi ce au trecut în ultimii ani prin acest examen și care le dau colegilor lor mai mici speranță: examenul nu e un capăt de lume, dar necesită concentrare și pregătire.
„Pentru un om de știință, să publici în Nature e ca și cum ești antrenor la Barcelona și ai câștigat Champions League”, face o analogie Gabriel Balmuș, cercetător principal la Institutul de Cercetare a Demenței din Marea Britanie, Universitatea Cambridge. Articolul semnat alături de alți colegi, publicat în prestigioasa revistă de știință Nature, vine cu noutăți în studiul bolilor neurogenerative și deschide noi opțiuni pentru tratament. Acesta a povestit pentru Școala 9 despre descoperirile din articol și ce înseamnă să-ți construiești o carieră în cercetarea de top.