„Un asistent educațional nu îi va arăta unui elev doar un status care îi va rămâne toată viața, ci o cale de progres permanentă”, spune Veaceslav Caburgan, unul dintre specialiștii care au dezvoltat aplicația EdNeos. Proiectul intrat în finala competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație, urmărește evoluția elevilor. Mai mult, aplicația bazată pe inteligență artificială le trimite copiilor sarcini, în funcție de materia școlară pe care au nevoie s-o aprofundeze, iar aceștia lucrează cu informațiile până când chiar le înțeleg. Totul ca să mențină intact lanțul de cunoștințe, pentru că „sute de mii de copii au acest lanț fisurat și pentru 42% dintre ei, analfabeții funcțional, lanțul s-a rupt”.
Elevii evrei și români de la Liceul Laude-Reut din București învață despre antisemitism de la supraviețuitori și istorici la comemorarea anuală a Holocaustului, ținută online de data asta. După mesajele amenințătoare primite de actrița evreică Maia Morgenstern în martie, discuțiile despre antisemitism s-au întors în spațiul public. Yaleen Zosmer, elevă în clasa a X-a, spune că își asumă etnia și că nimeni nu poate fi vinovat pentru originile sale. Mulți oameni nu sunt conștienți de ce s-a întâmplat acum 80 de ani, ceea ce poate fi periculos, zice ea, și crede că informarea populației ar aduce schimbări.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.