Scriere creativă, lectură, robotică, istorie vie, media, teatru, cultură cinematografică, procesare video, fotografie, interpretare muzicală, dezbateri. Fac toate parte din oferta de activități extra pe care multe școli le organizează, în completarea unui orar adesea rigid. Doar că mulți elevi nu mai au timp. Despre programul draconic al elevilor vorbesc profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș în editorialul Școala 9 și despre profesorii providențiali care au ieșit din programă și le-au pus în față dezbateri esențiale „despre filme, despre cărți, despre războaie și inegalități sociale sau despre libertate. A spiritului, dar și a persoanelor.”
Școala online a lăsat amprente pe sănătatea mintală a elevilor. Teamă, anxietate, nesiguranță, refuzul de a merge la școală. Psihoterapeutul Laura Cristea a explicat de unde poate izvorî fobia de școală, în ce măsură a fost adâncită de pandemie și ce trebuie să facă un părinte atunci când un copil pune frână înainte de a intra în curtea instituției de învățământ. Înainte de începerea anului școlar, un studiu realizat în SUA arăta că 66% dintre copii se simțeau anxioși cu privire la întoarcerea în bănci, după luni de învățat în online.
Atenție: mic ghid non-tehnic. Deși pare o invenție nouă și hot, softul de conferințe online există încă de pe vremea în care era Windows XP rege. Îmi amintesc cum ne făceam cu rândul conturi gratuite temporare pe Webex și cum, mai apoi, cineva ne-a dezvăluit existența lui NetMeeting, cel mai urât, dar și cel mai rapid soft de screen-sharing care a existat vreodată.