Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.
Un elev de șapte dintr-un sat din Vrancea este la același nivel cu un elev de șapte dintr-o școală din Cluj-Napoca? Un elev de 10 din București cu unul din Galați? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează sistemul de notare plecând de la poveștile unora dintre elevii lor care pun pe seama norocului sau ghinionului notele din catalog. Evaluarea elevilor ar trebui să aibă unitate la nivel național și să se îndepărteze de ideea de roată a norocului. Și totuși, loteria notelor se întâmplă.
Studenții de la Teatru din București au pus în scenă piesa din programa de bacalaureat „Ion” de Liviu Rebreanu. Tinerii vor să pornească din aprilie într-un turneu prin școli. „Intrăm la o oră de română, deci avem 50 de minute, poate 60 cu tot cu pauză și în aceste 60 de minute trebuie să și jucăm, să primim și feedback”, spune regizorul Tudor Nicorici. Școala 9 a participat la premiera piesei unde au venit și profesori și liceeni în ultimul an ca să-și împrospăteze memoria înainte de examen.