OP-ED. Elevii din medii vulnerabile nu cer pomeni sau privilegii. Cer șansa de a continua școala. Bursele sociale, de reziliență și tehnologice sunt printre singurele forme reale de sprijin pentru copiii care, în ciuda sărăciei, nu renunță. Reducerea acestor burse înseamnă să întoarcem spatele exact celor care muncesc cel mai mult pentru a rămâne în educație.
Avem astăzi la doi pași de noi un alt război, după 80 de ani de pace în Europa, timp în care abia am avut vreme să digerăm tot răul și tot întunericul venit din discriminare, xenofobie și antisemitism. Am citit jurnalele unor tinere evreice, victime ale unuia dintre cele mai cumplite episoade din istoria recentă - Holocaustul. Lecturi terifiante, dar necesare. A studia fenomenul Holocaustului înseamnă a explora poveștile mânate de curaj, speranță, reziliență pentru ca rasismul să devină un arhaism.
654 de școli, adică sub 4% din total, sunt în scenariul roșu. Dar numărul lor crește în fiecare zi din cauza infectării cu noul coronavirus. Cumplitul COVID-19 și-a adjudecat și prima victimă din rândul profesorilor: Renato Tronciu, un cunoscut director de școală din Suceava a murit în urmă cu câteva zile. Ca o recunoaștere a riscului la care se supun, profesorii așteaptă în continuare legea care prevede un stimulent de 2000 de lei lunar, pentru orele predate în stările de alertă și urgență. Și mii de elevi își așteaptă tabletele promise de Ministerul Educației dinaintea începerii școlii, tablete care nu au ajuns la ei nici astăzi.