
Este co-fondatoare Visual Playground și stăpână mândră de motan portocaliu. După 5 ani petrecuți în advertising, în vara lui 2016 s-a decis că viața ar fi cu siguranță mult mai frumoasă ca freelancer.

Scriu, din 2008, despre oamenii, locurile, problemele și speranțele din învățământul universitar și preuniversitar. Am fost în școli uitate de lume, ținute în viață doar de pasiunea unor profesori care voiau să dea o șansă copiilor să evadeze, prin educație, din comunitățile care nu le oferă niciun viitor. Am vorbit cu dascăli care au improvizat grădinițe în casele lor, pentru că în sediile oficiale riscai să-ți pice acoperișul în cap.
Anunțul a fost făcut în această seară, la trei zile după publicarea în PressOne a anchetei Emiliei Șercan care arată că a copiat mai multe capitole dintr-un curs al altor autori. În declarația sa postată pe pagina de Facebook nu menționează motivul pentru care a luat această decizie. „Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ”, a scris Cîmpeanu.
Viitorul profesiilor din educație devine incert. În Statele Unite, studenții și absolvenții se orientează spre alte cariere decât cele din învățământ, din cauza salariilor tot mai mici și a temerii de COVID. În același timp, profesorii cu experiență din Marea Britanie vor să renunțe la catedră în următorii ani, pentru că nu se simt apreciați. Din Spania primim o veste bună: trei adolescente au determinat UE să schimbe niște rânduri de pe site-ul instituției, unde se pune egal între refugiați și teroriști. Și câteva soluții găsite de Germania pentru ca elevii să recupereze materia pierdută în școala online.