
Imediat ce a terminat cei trei ani de Jurnalism la Iași, și aproape tot atâția de scris la Opinia studențească, s-a orientat către un alt domeniu: învățământul. Acum este învățătoare într-o zonă defavorizată și încearcă în fiecare zi să-i învețe pe copii că lumea este mult mai mare decât comunitatea în care trăiesc.

În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.
Constance Kassor, profesoară la Universitatea Lawrence din Wiscosin, SUA, și-a câștigat o popularitate imensă în rândul studenților după ce a lansat cursul despre cum să nu faci nimic. Într-un interviu pentru revista Time aceasta a vorbit despre nevoia tinerilor să se deconecteze, să nu lucreze până la epuizare și să mai lase telefonul din mână. Crede că scopul educației trebuie să se îndepărteze de la a crea omul prosper economic și să se concetreze mai mult pe a face oameni mai buni.
Ministerul Educației din Rusia a cheltuit sute de mii de dolari pentru a dezvolta un curriculum pentru o nouă disciplină de o oră pe săptămână numită „Conversații despre ceea ce este important”, scrie publicația independentă Meduza. În clasele primare, elevii vor învăța despre „patriotism” și „dragostea pentru Rusia”, iar cei din clasele mai mari vor primi noțiuni mai complexe pro-Kremlin despre războiul împotriva Ucrainei.