„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
Platforma de streaming educațional SuperȘcoala le dovedește elevilor că pot să-și ia propriile decizii în ce privește procesul de învățare. La ce oră și de unde studiază, când iau o pauză și cu ajutorul cărui profesor aprofundează materia de la clasă. Au, de pildă, posibilitatea să urmărească lecții video predate de același cadru didactic din școala primară până în ultimul an de liceu. Platforma lansată în 2021 o folosesc inclusiv copii cu cerințe educaționale speciale și elevi români din diaspora. Proiectul SuperȘcoala a fost unul dintre finaliștii competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație.
Are școala românească nevoie să introducă în materii tematica egalității de gen? Da, răspund categoric Irina Ilisei și Alexandra Columban, două dintre autoarele manualului pentru profesori „Egalitatea de Gen: Predarea și Integrarea în Învățământul Preuniversitar”. Într-un interviu pentru Școala 9, acestea explică de ce cadrele didactice trebuie să-și adapteze stilul de predare astfel încât să le vorbească elevilor despre echitate, stereotipuri, discriminare și bullying în același timp în care le predau despre romane, lecții de istorie sau teoreme matematice.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
