Ioan Ianoș – profesor universitar emerit, geograf, director al Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București. Este autorul a circa 300 de lucrări, axate în principal pe dinamica urbană, dezvoltare regională și interacțiunea om-mediu. Este membru al unor comisii de specialitate ale Uniunii Internaționale de Geografie și membru în comitetele de redacție a trei reviste internaționale cotate ISI; Distinguished Scholar Award, primit din partea Asociației Geografilor Americani (Tampa -2014). A fost consilier la Comisia de învățământ a Camerei deputaților (2005-2006), președinte al Comisiei de Științe Exacte și Științe ale Naturii a ARACIS (2007-2015), membru al Consiliului de etica a cercetării (2007-2010) și al Consiliului de etică și management universitar (2017-2019), membru al Consiliului de Finanțare a învățământului superior (2015-2019), membru (1994-2010) și Președinte al Comisiei Științele Pământului din CNATDCU (2012-2016), membru al Consiliului ARACIS (2015 –prezent).
Fiindcă nu i s-au echivalat studiile, un tânăr irakian a luat-o de jos în școala românească și, acum, când are 17 ani, a ajuns în clasa a cincea. Povestea ambiției lui de a răzbi, spusă pentru Școala 9, este parcursul, în oglindă, al copiilor români care merg, alături de părinți, spre Vest, în sisteme de educație care le dau o șansă mai bună de viață. Ne uităm la Hassan și ne vedem pe noi. Astăzi, primul episod.
În aproape toate țările din Europa elevii și profesorii încep luna asta școala în clase. Prezența fizică este pe primul loc, ca să se evite pierderile de învățare. În contextul în care crește numărul cazurilor de COVID, varianta Delta a virusului a devenit principala amenințare și pentru copiii sub 12 încă nu s-a autorizat un vaccin, autoritățile au luat măsuri diferite de la țară la țară. Cum începe școala în România și în țări ca Franța, Italia, Spania, Germania, Austria și Marea Britanie? Școala 9 a pus laolaltă principalele reguli privind izolarea, orele online, purtarea măștii, distanțarea și ventilația.
Economistul Vladislav Kaim locuiește în Suedia, țară care și-a propus ca până în 2045 să aibă zero emisii de carbon. Și-ar dori ca exemplul țării adoptive să fie replicat la scară mare. Într-un interviu pentru Școala 9, Vladislav Kaim a explicat de ce trecerea la energie verde este un combustibil al luptei împotriva totalitarismului și cât de importantă este educația climatică în școli.
