Medeea Stan

Pe site-ul Fundației Nobel profesorii și elevii găsesc lecții gata făcute pe teme actuale. Prestigioasa instituție suedeză gestionează averea omului de știință Alfred Nobel și acordă anual prestigioasele premii pentru chimie, fizică și medicină, dar și pentru literatură, pace și economie. Dacă folosesc resursele educaționale Nobel legate de aceste categorii, spun autorii lecțiilor, cadrele didactice ar putea ajuta copiii să aibă o revelație în clasă. 

După ce împlinesc 16 ani și intră în penultimul an de liceu, elevii din Marea Britanie își pot alege câteva materii pe care să le aprofundeze. La fel ca adolescenții români axați pe filologie, englezii care se hotărăsc pentru științe umaniste și alte specializări nu mai învață matematică. Rishi Sunak, premierul Marii Britanii, consideră, însă, că e important ca toți elevii să-și dezvolte competențele matematice de bază până la absolvirea liceului. Prim-ministrul încă nu are un plan concret, scrie BBC, iar el va trebui să țină cont și de vocile critice, care atrag atenția că nu ar exista suficienți profesori pentru această materie. 

În loc să se creioneze un profil al elevilor americani care ar putea să tragă cu arma în școală, cercetătorii americani propun altceva: colegii și profesorii să fie atenți la cei care amenință, scrie Education Next, site cu știri și cercetări din educație. Comportamentul antisocial ar putea indica dacă un elev va fi violent în școală, dar nu și că ar folosi o armă, arată o analiză. Motivul pentru care elevii devin violenți variază, a scris Școala 9 anul trecut, la fel și tipurile de agresiuni. În România, aceștia nu vin arme de foc în școală, regimul acestora fiind unul strict, însă unii adolescenți au adus cuțite și și-au rănit colegii.