
Descoperă jurnalismul din 2014 și își dorește să continue măcar până la pensie, adică până prin 2055.

Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.
Ionuț Deaconu, un tată de 44 de ani, s-a întors în 2019 din Dubai, unde a lucrat într-o școală privată. Și-a cumpărat o casă cu un teren generos în Moșoaia, lângă Pitești, județul Argeș, și vrea să ridice acolo o unitate de învățământ modernă care să inverseze migrația școlară de la oraș către rural. Pentru asta, vrea să facă un apel către alți părinți care vor să investească timp și bani în școala visurilor lor. Știe că e un proiect pe termen lung, dar speră că școala va fi gata până când fetița lui, de 1 an acum, va intra în clasa pregătitoare.
În aproape toate țările din Europa elevii și profesorii încep luna asta școala în clase. Prezența fizică este pe primul loc, ca să se evite pierderile de învățare. În contextul în care crește numărul cazurilor de COVID, varianta Delta a virusului a devenit principala amenințare și pentru copiii sub 12 încă nu s-a autorizat un vaccin, autoritățile au luat măsuri diferite de la țară la țară. Cum începe școala în România și în țări ca Franța, Italia, Spania, Germania, Austria și Marea Britanie? Școala 9 a pus laolaltă principalele reguli privind izolarea, orele online, purtarea măștii, distanțarea și ventilația.